O populaţie sub 200.000 de locuitori în municipiu înseamnă doi consilieri municipali în minus, cel puţin un deputat mai puţin şi fonduri mai restrânse pentru ajutoare sociale. Cel puţin asta ar reieşi la un prim calcul, după analizarea rezultatelor recensământului. Primarul Aurel Simionescu a explicat că, deşi se aştepta la o scădere a populaţiei municipiului sub 200.000 de locuitori, nu şi-a imaginat o diminuare atât de drastică - cu 36.000 de brăileni mai puţini în oraşul Brăila faţă de ultimele estimări oficiale. Edilul apreciază însă că situaţia este similară în toate municipiile mari din ţară. Cum va afecta această scădere a numărului de locuitori modul în care se va derula viaţa administrativă şi politică a oraşului? Nu foarte mult, crede edilul şef. Acesta afirmă că nu vor fi schimbări dramatice la nivel administrativ şi că, oricum, modificările nu vor avea loc în viitorul apropiat.
"Scăderea numărului populaţiei nu va afecta cu nimic încasările la buget. Că noi credeam până acum că suntem 210.000 - 212.000 oameni în municipiu şi că acum am aflat că suntem doar 176.000, e altceva. În fond, încasările erau de la cei care erau efectiv în oraş, aşa că aici nu se modifică nimic. Nici în ce priveşte sumele pe care le primeam de la nivel central nu o să fie modificări foarte mari. În contextul în care toate municipiile mari au înregistrat o scădere a numărului de locuitori între 20 - 25%, iar de la 22 de milioane de români, am ajuns la 19 milioane, algoritmul în baza căruia se distribuiau bani de la nivel central o să se modifice foarte puţin", crede Simionescu.
Primarul Aurel Simionescu: "Se pare că avem o problemă cu statistica. Diferenţa dintre cifrele pe care am lucrat până acum şi ce a reieşit e foarte mare, iese din marja obişnuită de eroare"
Sume mai mici pentru protecţia socială
Primarul a mai adăugat că, dacă e să se schimbe ceva la modul palpabil, asta ar trebui să se reflecte în sumele alocate pentru protecţia socială, care ar trebui să scadă. "Eu mă gândesc că, dacă au plecat atâţia brăileni, nu au plecat, vezi Doamne, ăia bogaţi, ci, în mare parte, cei cu venituri mici. Aşadar, nu se mai justifică sumele alocate pentru ei de la buget, că ei nu mai locuiesc aici. Probabil aici se vor face modificări sesizabile, aşa ar fi normal", e de părere Simionescu.
Scăderea populaţiei ar putea atrage după sine şi reducerea numărului de consilieri municipali, precum şi a numărului de parlamentari. Primarul este însă sceptic că acest lucru se va întâmpla la următoarele alegeri. "În mod normal, legea spune că, dacă alegerile se fac în primele 6 luni ale anului, se ia în calcul populaţia din statistici de la începutul anului. Dacă se face în a doua parte a anului, se merge pe cifrele cele mai noi. Deci, teoretic, dacă alegerile se fac în noiembrie, ar trebui să se modifice totul după aceste cifre. Problema e că aceste rezultate sunt preliminarii, cele finale vor fi făcute publice după 2 ani, cât durează analizarea lor. Şi, teoretic, nu poţi să faci sau să modifici o lege pe nişte rezultate preliminarii. Deci, până la urmă, totul va fi la mâna legiuitorului, de aceea nu pot să spun eu acum câţi consilieri sau parlamentari vom avea".
După finalizarea recensământului, primarul este cel mai nemulţumit de discrepanţa dintre cifrele raportate de statistică şi cele din teren şi spune că o diferenţă atât de mare poate arunca o umbră de îndoială şi asupra celorlalte date oferite în mod obişnuit de statistică. "Se pare că avem o problemă cu statistica. Diferenţa dintre cifrele pe care am lucrat până acum şi ce a reieşit e foarte mare, iese din marja obişnuită de eroare. O abatere atât de mare pune semne de întrebare şi în legătură cu celelalte cifre, pe şomaj, economie.... Trebuie să vedem cât de apropiate de realitate sunt şi aceste cifre. E un semnal de alarmă ce s-a întâmplat acum", a mai completat primarul.
