Luna ianuarie este una a dezbaterilor publice în învăţământ, motiv pentru care şi cadrele didactice de la noi s-au întâlnit şi au pledat pentru unul dintre cele trei planuri-cadru de şcolarizare pentru gimnaziu, act ce va fi pus în aplicare în anul şcolar următor.
La Brăila, Inspectoratul Şcolar şi cadrele didactice au purtat numeroase discuţii atât în consilii profesorale, sindicale, manageriale, cât şi la nivelul comisiilor metodice, precum şi la nivel regional, între Brăila şi Galaţi.
Planul-cadru agreat de majoritatea profesorilor de la noi a fost acela cu numărul trei, într-o formă îmbunătăţită însă faţă de draft-ul publicat pe www.edu.ro.
"Din discuţiile cu directorii unităţilor şcolare şi analiza documentelor de sinteză transmise, reies următoarele: 81,2% din cadrele didactice care au participat la dezbateri au optat pentru varianta 3 de plan-cadru, 15% pentru varianta 1 şi în jur de 3% pentru varianta 2. Majoritatea cadrelor didactice au obiecţii privind reducerea numărului de ore de limba şi literatura română la clasa a V-a. Se solicită, totodată, mai multe ore de limbi străine, dar şi păstrarea orei de latină la clasa a VIII-a", ne-a comunicat prof. Dan Gheorghiţă, inspector şcolar general adjunct.
Pledoarii pentru mai multă istorie în gimnaziu
La toate întâlnirile metodice, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila, "profesorii de istorie au formulat adevărate pledoarii pentru creşterea numărului de ore la această disciplină". De asemenea, dascălii au pledat pentru studierea informaticii la nivel de gimnaziu şi dotarea cât mai bună a laboratoarelor specializate.
Tuşe noi vor primi şi "Consilierea şi orientarea", noţiuni obligatorii din punctul de vedere al profesorilor, în condiţiile în care tot mai mulţi copii dau dovadă că au nevoie de consiliere, monitorizare şi îndrumare spre o dezvoltare armonioasă, completă, atât din punct de vedere educaţional, cât şi din punct de vedere emoţional şi civic.
"Am remarcat că majoritatea cadrelor didactice solicită introducerea disciplinei Educaţie pentru sănătate. Argumentele: elevii din clasele V-VIII studiază, în prezent, după planuri-cadru promovate din 2001; procesul de inovare curriculară iniţiat după adoptarea Legii 1/2011 s-a concretizat până în acest moment în noi planuri-cadru şi noi programe şcolare doar pentru învăţământul primar", ne-a mai transmis prof. Dan Gheorghiţă, inspector şcolar general adjunct.
Cert este că abia elevii aflaţi acum în clasa a III-a constituie prima generaţie care va învăţa după aceste planuri dezbătute în prezent. Practic, prin aceste discuţii-proces se vor alinia metoda didactică şi orarul la noua Lege a Educaţiei.
Cerinţele societăţii, puse pe primul plan
Potrivit titularilor de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila, prin aceste planuri ce vor fi rezultatul consultărilor şi dezbaterilor publice de la nivel micro până la nivel macro, se vor realiza acele schimbări în Educaţie care se armonizează cu cerinţele societăţii.
"Profilul absolventului, care să mulţumească familia, dascălii, societatea, trebuie în primul rând să-i asigure siguranţa viitorului, aceea de inserţie pe piaţa muncii. Piaţa muncii este în continuă şi rapidă schimbare, de aceea şi schimbările în Educaţie trebuie să fie la fel de rapide şi profunde. O schimbare reală trebuie să se producă pornind de la rezultatele la care vrem să ajungem la finalul procesului. Acestea trebuie să corespundă idealului educaţional şi nevoilor societăţii, nu să fie nişte rezultate utopice şi abstracte", se arată într-un document formulat de ISJ Brăila şi remis pe adresa redacţiei.
Astfel, dascălii şi managerii din învăţământul brăilean achiesează la unison la ideea că: "Numai având în faţă produsele educaţiei, clar stabilite, putem pune în discuţie căile, mijloacele şi resursele necesare pentru a atinge rezultatele scontate".
De menţionat că toate cele trei variante de planuri-cadru propun reducerea cu o oră la limba şi literatura română la clasa a V-a, propunere total nepotrivită, din punctul de vedere al dascălilor, "având în vedere că învăţământul gimnazial are ca indicatori de performanţă adevăraţi doar rezultatele la limba română şi matematică, singurele rezultate care interesează elevii şi familia".
Materii "care dor"
O analiză pertinentă a situaţiei privind orele de limba şi literatură română îi face chiar şi pe dascăli să constate că programa şi conţinutul acesteia sunt extrem de încărcate, motiv pentru care elevii, mai ales aceia din clasele a V-a citesc tot mai puţin sau deloc şi se acomodează foarte greu cu noţiunile noi.
Totuşi, soluţia este, în accepţiunea profesorilor, nu reducerea numărului de ore, ci reorganizarea programei la limba şi literatura română.
În ceea ce priveşte posibila eliminare a limbii latine de la clasa a VIII-a, cadrele didactice au făcut un calcul matematic şi au ajuns la concluzia că 90% din absolvenţii de liceu nu vor studia niciodată limba latină în propria ţară, pentru că aceasta se aprofundează/ predă la profilul Filologie, profil ce reprezintă sub 10% din totalul claselor de liceu din România. Aşadar, singurul prilej în care elevii ar putea să se familiarizeze cu limba latină este clasa a VIII-a.
De ce scăderea numărului de ore la disciplina istorie este inacceptabilă, în opinia profesorilor?! Aceştia argumentează că istoria este indispensabilă în formarea personalităţii elevilor, le dezvoltă simţul valorii, al apartenenţei, stima de sine şi de neam, dragostea pentru patria de provenienţă, mândria de a fi român.
