Proiectul de modificare a legii răspunderii magistraţilor, considerat de noua majoritate parlamentară o prioritate inclusă în programul de guvernare, nu este privit cu ochi buni de şefii sistemului judiciar. Aceştia atrag atenţia că există deja o reglementare a răspunderii, atât în Constituţie, cât şi în Statutul magistratului, iar sistemul are probleme mai stringente, asupra cărora ar trebui să se aplece Executivul şi Parlamentul.
Preşedintele Curţii Supreme este de părere că nu numai magistraţii ar trebui să răspundă material pentru eventualele erori profesionale.
„Aşa cum există o lege a răspunderii magistraţilor, trebuie să existe şi o lege a răspunderii Legislativului şi o lege a răspunderii Executivului, pentru că judecătorii nu fac altceva decât să aplice legi pe care Parlamentul le aprobă. Dacă legea nu este suficient de clară, desigur aplicarea legii va fi în consecinţă”, spune Iulia-Cristina Tarcea, preşedintele ICCJ.
Reprezentanţii Parchetului General şi ai CSM spun că sistemul judiciar are alte priorităţi.
„Nu e nicio urgenţă şi nici o neclaritate pentru cine are pacienţa să citească textele respective. În acest moment, o prioritate pentru Ministerul Public este asigurarea sediilor, asigurarea resurselor parchetelor”, afirmă Augustin Lazăr, procurorul general al României.
„Îi avansam domnului ministru rugămintea de a avea răbdarea de a evalua cu atenţie activitatea din cadrul sistemului judiciar de la orice nivel de jurisdicţie sub toate aspectele - material, uman”, spune Mariana Ghena, preşedintele CSM.
Proaspăt instalat la Ministerul Justiţiei, Florin Iordache dă asigurări că va consulta sistemul judiciar în legătură cu orice fel de proiect de modificare a legilor.
„Eu nu cred că ar trebui să fie motive de îngrijorare, repet, pentru că din punctul meu de vedere această lege se va face printr-o consultare publică”, spune Florin Iordache, ministrul Justiţiei.
Un proiect de modificare a legii răspunderii magistraţilor este în dezbatere parlamentară de anul trecut. Propunerea prevede că statul este obligat să solicite despăgubiri materiale de la magistratul care a instrumentat un dosar în urma căruia România este condamnată la CEDO. Iar ulterior, judecătorul sau procurorul respectiv este exclus din profesie. Legea actuală prevede că statul are posibilitatea de a solicita acele despăgubiri.
