• magistraţii Curţii de Apel Galaţi au dat câştig de cauză Primăriei Brăila în litigiul cu familia Diacon, revendicatoarea lotului de 390 mp de sub Piaţa Concordia, pe latura dinspre strada Griviţa • instanţa a respins ca nefondată contestaţia formulată de reclamanta Diaconu Georgeta • decizia CA nu este însă definitivă • dacă va ajunge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul Concordia se va întoarce la instanţa supremă cu o serie de atuuri care ar putea înclina definitiv balanţa în favoarea menţinerii terenului de sub piaţă în domeniul public
Surprinzător! După mai bine de 9 ani de procese peste procese, Dosarul Concordia se apropie de un deznodământ fericit pentru comunitatea locală, în sensul menţinerii ultimei bucăţi de teren, aflată în litigiu, de sub piaţa respectivă în sfera proprietăţii publice. Curtea de Apel Galaţi a decis în favoarea municipalităţii: i-a respins familiei revendicatoare, Diacon, acţiunea prin care aceasta urmărea retrocedarea în natură a terenului de 390 mp de sub Piaţa Concordia, pe latura dinspre strada Griviţa. Decizia nu este definitivă în sensul că poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar cum probabilitatea unui astfel de demers din partea familiei Diacon este de 100%, va fi a doua oară când Dosarul Concordia ajunge pe masa de lucru a instanţei supreme. Numai că acum municipalitatea vine pe o poziţie oarecum avantajată: are documente clare care atestă proprietatea publică asupra terenului şi chioşcurilor amplasate pe acesta. Aşa că speranţele sunt mari ca, într-un final, municipalitatea să nu fie obligată să restituie în natură lotul de 390 mp de sub Piaţă.
Dispozitivul instanţei
Hotărâre de instanţă favorabilă domeniului public în dosarul Georgeta Diacon versus Primăria Brăila, în care revendicatoarea cere, încă din 2008, retrocedarea în natură a unei bucăţi de teren de sub Piaţa Concordia. După 23 de termene în dosar, Curtea de Apel Galaţi a dat o decizie favorabilă Brăilei în această speţă, care spune că: “(...) Schimbă în parte sentinţa civilă nr. 870/16.11.2009 a Tribunalului Brăila, în sensul că: Respinge ca nefondată contestaţia formulată de reclamanta Diaconu Georgeta împotriva Dispoziţiei nr. 55075 din 05.12.2008 emisă de Municipiul Brăila prin Primar. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate (de respingere ca rămasă fără obiect a acţiunii conexe privind obligaţia de a face formulată în contradictoriu cu Municipiul Brăila prin Primar, de respingere a acţiunii conexe privind obligaţia de a face în contradictoriu cu Prefectura Brăila, pentru lipsa calităţii procesuale pasive şi de respingere a cererii de obligare a pârâtului Municipiului Brăila prin Primar la plata cheltuielilor de judecată) şi înlătură din cuprinsul hotărârii dispoziţiile contrare prezentei decizii (de anulare a dispoziţiei nr. 55075/05.12.2008 şi de restituire în natură a terenului în suprafaţă de 390 m.p.). Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Galaţi”. Altfel spus, după ce a pierdut în 2009 la Tribunalul Brăila şi apoi, în faza de apel, la Curtea de Apel Galaţi, dosarul ajungând la ICCJ care a casat (în 2015) decizia recurată, trimiţând cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel, municipalitatea primeşte un semnal clar din partea magistraţilor gălăţeni că ceea ce părea inevitabil în 2009 - 2010, şi anume o retrocedare în natură a terenului, poate fi evitată. În paralel, CA Galaţi “Admite apelul civil declarat de către pârâtul Municipiul Brăila prin Primar împotriva sentinţei civile nr. 870/16.11.2009 a Tribunalului Brăila, precum şi cererea de intervenţie accesorie în interesul apelantului-pârât, formulată de intervenienta Direcţia Administraţiei Pieţelor şi Târgurilor Brăila”.
Motivarea deciziei nu a fost încă formulată de CA Galaţi, însă, cel mai probabil, instanţa a ţinut cont de faptul că municipalitatea a reuşit în ultimii ani să întabuleze dreptul de proprietate asupra terenurilor şi clădirilor ce i-au mai rămas în Piaţa Concordia. Plus că a lămurit şi natura construcţiilor de pe acel lot: chioşcurile sunt construcţii definitive cu racorduri la utilităţi, amenajări de utilitate publică.
Apărarea în dosar a făcut-o echipa de jurişti a Primăriei
Primarul Brăilei, Marian Dragomir, s-a arătat mulţumit de această victorie şi speră că va fi menţinută şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde se va da bătălia finală.
“Decizia Curţii de Apel Galaţi este clar în favoarea noastră, a municipalităţii. Este o victorie de etapă, importantă pentru municipiul Brăila şi pentru apărarea patrimoniului public. Aş vrea să-i felicit pe cei care ne-au reprezentat în instanţă în acest proces, şeful Direcţiei Achiziţii Marius Surdu şi secretarul Primăriei Ion Drăgan, fiind o acţiune susţinută de aparatul propriu al primăriei. Sperăm ca, mai departe, Înalta Curte va menţine decizia CA Galaţi, context în care revendicatorul va putea beneficia de o despăgubire în bani, urmând a intra pentru asta pe rolul ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - n.r.). Este important că am reuşit să apărăm patrimoniul municipiului şi este un semnal pentru toţi”, a spus Dragomir.
În completare, fostul viceprimar (actualul preşedinte al PNL Brăila) Alexandru Dănăilă, cel care a avut în competenţă acest litigiu în mandatul său la primărie, a explicat că se aşteaptă ca magistraţii de la Curtea Supremă să menţină linia decizională indicată acum de Curtea de Apel Galaţi în dosarul Concordia. “Îi felicit pe juriştii de la primărie care s-au ocupat de acest dosar. Este un câştig care arată că echipa care a lucrat la dosar este una profesionistă. Practic, data trecută municipalitatea pierduse la CA Galaţi, am ajuns la Înalta Curte care ne-a întors la CA Galaţi unde, iată acum, am câştigat. Eu zic că sunt şanse foarte bune să câştigăm şi la Înalta Curte şi, astfel, terenul respectiv să rămână în domeniul public. A contat la această reuşită şi faptul că între timp s-a făcut cartea funciară a pieţei cu întabularea terenurilor şi, inclusv, faptul că s-a clarificat situaţia construcţiilor de pe acest teren, adică a acelor chioşcuri. S-a putut dovedi că toate proprietăţile sunt publice şi că au existat acolo acele contrucţii ca finalitate a exproprierii, că sunt construcţii definitive, conectate la utilităţi publice”, a spus Dănăilă.
“Este o decizei corectă”, spune şi Simona Drăghincescu, fosta şefă a Direcţiei Administrarea Pieţelor, în mandatul căreia s-a demarat practic lupta de reparare şi protejare a domeniului public al pieţelor. “Aveau şi toate motivele ca să respingă cererea revendicatorului. Iar decizia de faţă este dovada că justiţia a început să funcţioneze cu adevărat şi că sistemul mafiot n-a avut braţul atât de lung şi de această dată. Mai departe cred că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va da câştig de cauză primăriei şi va respinge acţiunea familiei Diacon”, a încheiat sursa citată
Peste 9 ani de procese pentru bucăţica de piaţă
Pe scurt, revendicatoarea Georgeta Diacon şi-a fundamentat acţiunea, demarată în 2008, vizând un lot de teren de circa 390 mp pe amplasamentul Pieţei Concordia de-a lungul străzii Griviţa, ce a aparţinut mamei sale, Hristea Maria, pe baza Legii 10/2001. În decembrie 2008, Primăria a emis o decizie de despăgubire în bani a revendicatoarei. Numai că femeia s-a răzgândit şi a atacat actul respectiv solicitând restituirea în natură a terenului de 390 mp din piaţă. Cel mai probabil, schimbarea de tactică nu a fost întâmplătoare, deoarece deja se crease precedentul cu retrocedarea în natură a terenurilor pe amplasamentul aceleiaşi pieţe către revendicatorii Zanet, Rugină, Munteanu şi Ţigău, terenuri care, într-un final, au ajuns în proprietatea controversatului om de afaceri Simion Cloşcă. Revenind, în noiembrie 2009, Tribunalul Brăila a hotărât anularea deciziei de despăgubire emisă de primar şi a dispus restituirea în natură a terenului. Mai departe, în faza de apel, la Galaţi, s-au derulat 8 termene, iar în octombrie 2010 instanţa a dispus suspendarea cauzei până la judecarea unui alt dosar, pe rolul unei instanţe din Bucureşti, în care Georgeta Diacon era în litigiu cu Eduard Conrad Diacon care ridicase pretenţii la masa succesorală a familiei. După mai bine de 3 ani de procese, în ianuarie 2014, dosarul de la CA Galaţi s-a reactivat, iar în alte 8 termene speţa a fost soluţionată în favoarea familiei Diacon.
Reamintim că Administraţia Pieţelor mai are, la acest moment, în administrare circa 3.400 mp de teren în zona Concordia, după retrocedări succesive de terenuri pe amplasamentul pieţei. Este vorba despre loturi pierdute de municipalitate şi care au trecut în proprietatea şi administrarea familiei omului de afaceri Simion Cloşcă: 988 mp plus 151 mp (unde revendicatori sunt familiile Rugină, Zanet, Gaidău Munteanu şi Lombardi) retrocedate direct prin decizie a fostului primar Constantin Sever Cibu şi încă 235 mp predate prin executare silită, în baza unei decizii a instanţei, favorabilă revendicatorului Constantin Doru Ţigău.