Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Galaţi, cel pe mână căruia a ajuns dosarul "Mafia Cerealelor", a considerat că procurorii DIICOT au prezentat suficiente probe pentru a demonstra activitatea infracţională a grupului infracţional format de Dan Ciolcă, se arată în motivarea instanţei. Astfel, toate dovezile strânse de anchetatori au convins că Dan Ciolcă, liderul grupării, trebuie să stea după gratii pentru următoarele 30 de zile, alături de Dan Lucian Craiu, Virgil Surueanu, Constantin Ştergărel, Marius Mărgărit Bibic, Viorel Gheorghe Chesnoiu, Florentin Moroianu, Ionel Băjenaru, Neculai Prună, Marius Gabriel Prună, Marius Laurenţiu Zeleş şi Ionuţ Petrescu.
"În ceea ce priveşte «presupunerea rezonabilă a săvârşirii infracţiunii» de către inculpaţi, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că până la acest moment procesual, materialul probator administrat de către organele de urmărire penală conţine suficiente probe care să confirme îndeplinirea acestei condiţii. În concret, situaţia de fapt reţinută de organele de urmărire penală în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale constă în iniţierea, dezvoltarea şi derularea unui circuit financiar ce a avut ca principal scop furnizarea de documente justificative pentru o serie de societăţi comerciale beneficiare, care ar fi atestat în fals achiziţionarea de către acestea de bunuri şi servicii, acest lucru având ca efect diminuarea masei impozabile şi implicit diminuarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat", se arată în document.
Evaziunea fiscală de care sunt acuzaţi Ciolcă&CO, prin fabricarea facturilor fictive, a fost posibilă prin realizarea unui circuit bine pus la punct de către liderul grupării infracţionale, identificând trei tipuri de societăţi comerciale implicate în circuit: cele de "tip bidon", de "tip tampon" sau "buffer" şi firme beneficiare, despre care am relatat pe larg în ediţiile anterioare ale cotidianului "Obiectiv".
Greşelile care au trezit suspiciuni anchetatorilor
Pentru a forma materialul probator, procurorii DIICOT au avut sprijin din partea inspectorilor ANAF. Astfel, anchetatorii au prezentat în instanţă procese-verbale de investigare, acte de control ale ANAF şi anexele la acestea, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică întocmite de specialiştii antifraudă, istoricul societăţilor comerciale utilizate de membrii grupului infracţional şi extrase de cont bancar. La acestea, se adaugă declaraţii ale martorilor, declaraţii ale inculpaţilor, procese-verbale de percheziţie domiciliară, procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate ori a înregistrărilor video de tip ambiental. "Astfel, cu titlu exemplificativ se cuvin a fi menţionate constatările efectuate de specialiştii antifraudă ai ANAF detaşaţi în cadrul Serviciului Teritorial Galaţi al DIICOT referitoare la unele dintre societăţile de «tip bidon». În ceea ce priveşte SC E SRL (SC Energolast SRL - n.r.), această societate are ca asociat majoritar pe inculpatul C.D.L. (Craiu Dan Lucian - n.r.), nu are puncte de lucru sau sedii secundare, nu figurează în baza de date a Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti cu contracte individuale de muncă, nu a achiziţionat borderouri de achiziţii cereale şi produse procesate din cereale, nu a efectuat importuri ori achiziţii intracomunitare în perioada 2011 - 2013, nu deţine bunuri ori mijloace de transport", este precizat în motivarea instanţei. Situaţii asemănătoare există şi în cazul celorlalţi inculpaţi, aflaţi după gratii acum, în arest preventiv.
Arestaţii preventiv, pericol pentru ordinea publică
Un alt motiv pentru care Dan Ciolcă, Dan Craiu, Virgil Surueanu, Constantin Ştergărel, Marius Bibic, Viorel Chesnoiu, Ionel Băjenaru, Neculai şi Marius Prună, Marius Zeleş, Petrescu Ionuţ şi Florentin Moroianu stau după gratii acum este faptul că aceştia ar reprezenta pericol pentru ordinea publică, aşa cum a apreciat judecătorul de drepturi şi libertăţi. "Astfel, existenţa acestei condiţii rezultă din gravitatea ridicată a infracţiunilor pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţi, din numărul acestora, din modul în care aceştia erau organizaţi, numărul mare de acte materiale, perioada de timp în care acestea se presupune că ar fi fost comise, dar şi din prejudiciul extrem de ridicat presupus a fi fost creat în urma comiterii infracţiunilor. În aceste condiţii de situaţii, practica judiciară a apreciat în mod constant că existenţa unui risc general ce derivă din natura organizată a activităţii infracţionale poate fi acceptată ca motiv pentru plasarea în detenţie provizorie în stadiile iniţiale ale procedurii", se mai specifică în motivare.
De ce ceilalţi şapte membri ai grupării sunt cercetaţi în stare de libertate
Instanţa a decis că ceilalţi indivizi implicaţi în mafia cerealelor, adică Denis Stanciu, Alexandra Băjenaru, Mihaela Zeleş, Vasile Marinescu, Cătălin Marinescu, Pompiliu Dewald şi Marius Brânză, pot fi cercetaţi în stare de libertate. De ce? În primul rând, pentru că gradul de pericol pentru ordinea publică este "sensibil mai redus" decât în cazul primilor 12 inculpaţi "ori există o serie de împrejurări de natură personală ori medicală care fac ca măsura arestării preventive să fie disproporţionată faţă de situaţia concretă", aşa cum au considerat judecătorii.
De asemenea, Marius Brânză şi Alexandra Băjenaru ar fi scăpat de arest preventiv pe motiv că sunt bolnavi. "De asemenea, situaţia medicală a inculpatului B.M.M. (Brânză Matache Marius - n.r.), dovedită de actele medicale depuse şi pe care judecătorul de drepturi şi libertăţi a putut-o constata în mod nemijlocit, face ca privarea de libertate a acestui inculpat să aibă consecinţe negative greu ori chiar imposibil de înlăturat. O situaţie asemănătoare se regăseşte şi în ceea ce o priveşte pe inculpata B.A. (Băjenaru Alexandra - n.r.): aceasta a făcut recent obiectul unor analize şi investigaţii medicale", se mai arată în document.
Cât în ceea ce o priveşte pe Mihaela Zeleş, aceasta se află sub control judiciar, pentru că e căsătorită cu Marius Zeleş, care se află în arest preventiv, iar împreună au doi copii. Dacă judecătorul ar fi luat aceeaşi măsură şi împotriva ei, minorii "ar fi complet lipsiţi de îngrijirea părintească", potrivit motivării.
Reamintim că atât inculpaţii aflaţi în arest preventiv, cei aflaţi sub control judiciar, dar şi procurorii DIICOT au formulat contestaţii împotriva măsurilor luate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Galaţi. Acestea urmează să fie soluţionate de către instanţa superioară de judecată, respectiv Curtea de Apel Galaţi. (Vom reveni).
