11 pagini de amendamente la proiectul de reabilitare a centrului istoric
In privinta proiectului de reabilitare a centrului istoric, cind a fost acuzata Directia ca a refuzat sa dea avizul, care s-a obtinut totusi pe 4 mai 2006, drd. Ana Harapescu a spus ca proiectul tehnic a continut 11 pagini de amendamente pe care Directia pentru Cultura a inteles sa le faca la acel proiect. "Dat fiind aceste 11 pagini de lucruri neclare care apareau in acel proiect tehnic, am propus Comisiei de specialitate aminarea avizarii pina la revizuirea si corectarea acelui proiect in care nici macar locurile pentru plantat pomi nu erau prevazute. Cind realizezi un proiect trebuie sa-l respecti, sa nu iesi din litera si spiritul lui, nu sa faci corectari ulterioare. Eu am obligatia sa vad ce s-a gresit si sa evidentiez aceste lucruri. Cu toate acestea, Comisia de specialitate a dat aviz favorabil unui proiect tehnic care ne-a suscitat un numar mare de amendamente. Acest punct de vedere l-am sustinut in acea sedinta. Cum sa ne opunem reabilitarii centrului istoric cind misiunea noastra aici asta este? Daca acea Comisie a dat aviz favorabil eu nu-i pot contrazice, dar prin referatul nostru ne dezicem de proiectul de reabilitare in forma in care a fost el avizat, pentru ca nu vrem sa raspundem pentru acele multe lucruri neclare", a spus directorul Harapescu.
"Domnul Candea se afla intr-o permanenta incompatibilitate"
Cit despre prezenta sa in Comisia Monumentelor Istorice, a spus ca o considera necesara pentru a se asigura ca actele administrative pe care le emite se dau pe niste decizii in concordanta cu legea. "Comisia nu raspunde juridic pentru avizele date, ci noi. Ei decid si noi tragem. Se intimpla deja in tara. Una din atributiile nostre este aceea de a fi un monitor si un raportor la autoritatea centrala pe care o reprezentam in teritoriu, a situatiei pe cultura, culte si patrimoniu. Am facut catre Minister pina acum doua contestatii fata de deciziile luate de Comisia Monumentelor Istorice. De fiecare data nici nu mai spun ce raspuns am primit, iar la ultima sedinta a Comisiei am fost expulzati dupa ce ne-au lasat sa asteptam trei ore. Este o lupta intre institutii subordonate aceluiasi minister. Pina acum am refuzat un razboi in presa, dar lucrurile au luat o turnura care nu mai poate fi tolerata si consider ca este de datoria noastra sa ne spunem punctul de vedere. Domnul Candea si-a depasit atributiile prezentind personal in Comisie dosarele unor beneficiari. Se afla intr-o permanenta incompatibilitate pentru ca, in calitate de director al Muzeului Brailei, semneaza contracte de supraveghere cercetare arheologica cu diversi beneficiari, care ulterior intra sa obtina avizul in aceeasi comisie in care este dumnealui membru. Sigur ca Regulamentul precizeaza ca atunci cind se discuta nu are drept de vot, dar nu numai ca a votat, dar cind vine rindul Brailei, ce spune domnul Candea asta se intimpla. Care vot? Abia in urma reclamatiilor facute la minister a invatat domnul Candea sa ne trimita dosarele cu actele necesare pentru emiterea certificatului de descarcare de sarcina arheologica. Jumatate de an nu am primit de la Muzeu nimic. Domnul Candea a declarat ca se ocupa de investitiile noi din zona istorica, uitind ca trebuie sa se ocupe de protejarea constructiilor vechi, adica a monumentelor. Este o comisie care trebuie sa apere trecutul. Tot ce inseamna demolare in zona de sit a fost aprobata de comisie. Firesc sa ne opunem demolarilor. Ne-am luptat sa salvam un imobil de pe strada Scolilor nr. 6 pe care nu o sa-l mai vedeti. Dateaza de la 1850 si arata impecabil. Nu are elemente arhitectonice deosebite, dar prin insasi vechimea lui este important si trebuie sa stea acolo. Cum poti sa spui despre o casa de 150 de ani ca trebuie demolata? Imobilul nu este monument istoric, dar l-ati tratat ca monumet istoric, a raspuns ministerul dind dreptate comisiei. Eu voi merge pina la capat, mai ales in ceea ce priveste avizele retroactive care ne pun in situatii incomode. Sintem incriminati ca respectam legea, ni se da cu tifla, pentru ca se trece peste noi si se obtin avize de la Minister", a mai spus drd. Ana Harapescu, directorul Directiei pentru Cultura.
"Gestionarea unei zone istorice rezervate nu se poate face decit pe principiile unei anumite rigurozitati stiintifice si metodologice"
Consilierul pe patrimoniu imobil, Ciprian Petre, a prezentat si serviciile publice oferite de Directia pentru Cultura prin compartimentul sau: emiterea de certificate de export pentru bunurile de patrimoniu imobil, avizarea actelor emise de culte pe care va aplica Prefectura apostila, activitati de control ale agentilor comerciali care se ocupa de bunurile culturale mobile. Certificatele de export se emit in baza unor cereri tip, iar ele pot fi temporare sau definitive, la cererea solicitantului. Se pot emite certificate de export pentru bunuri culturale susceptibile de a fi clasate si cele clasate. Pentru bunurile culturale contemporane se emit adeverinte care atesta in fata autoritatilor vamale ca obiectul respectiv are libera circulatie. "Aceste adeverinte nu sint tipizate pentru ca ministerul nu are norme metodologice, iar pentru a veni in sprijinul oamenilor care sint disperati pentru ca sint intorsi de la vama, eliberam aceste adeverinte", a explicat consilierul Ciprian Petre. Certificatele emise de culte trebuie sa le avizeze pentru a garanta ca acele documente sint conforme cu realitatea. In privinta agentilor care comercializeaza bunuri culturale mobile s-a constatat ca nici unul nu indeplineste conditiile prevazute de lege, adica nu au un consilier atestat de Ministerul Culturii si Cultelor. Atrag atentia persoanelor care au obiecte de cult sa fie atente ce eventuali cumparatori primesc in casa. Vin si vad ce are o persoana in casa si apoi fura la comanda. Anul trecut au fost patru asemenea cazuri, in special in cartierul Pisc", a explicat Ciprian Petre.
Consilierul Marcian Roman a prezentat apoi un document international, promulgat acum 30 de ani, care contine recomadari privind protejarea ansamblurilor istorice si traditionale cu relevarea rolului lor in viata contemporana, document adoptat in 1976 la Conferinta generala UNESCO de la Nairobi. Problema, in viziunea sa, este ca acel act normativ este incalcat in Braila. "Noi nu cerem documentatii pentru ca asa vrem noi sa chinuim beneficiarul, ci pentru ca asa ne cere un ansamblu de acte normative. Gestionarea unei zone istorice rezervate nu se poate face decit pe principiile unei anumite rigurozitati stiintifice si metodologice care isi gasesc expresia in legislatia nationala si internationala, care trebuie respectata. Acest document este un ghid pentru legile nationale privind protejarea monumentelor istorice", a spus arhitectul Marcian Roman.