Statistic, analizele arată că, în România, într-un secol se produc două cutremure de magnitudine mai mare de 7. Prin urmare, specialiştii în seismologie se aşteaptă ca în perioada următoare să aibă loc un cutremur cu o magnitudine foarte mare şi la noi în ţară. Evident, nu se ştie exact momentul în care va avea loc.
„Următorul va fi mult mai adânc", a spus profesorul Gheorghe Mărmureanu la România TV, amintind că seismul din 22 noiembrie 2014, care a avut 5,7 grade, s-a produs la adâncimea de 40 km. „Va afecta mai puţin partea dinspre Bucureşti pot să vă spun sigur, pentru că în 1940 a fost cutremur adânc, 150 de km, şi a avut o distribuţie a energiei către nord-est. Atunci, în Bucureşti a căzut acel bloc Carlton (care, cu cele 14 etaje ale sale, era cea mai înaltă clădire din oraş la acea vreme, n.r.). Au mai fost câteva case mici care au au căzut, dar la blocul respectiv au greşit şi proiectarea şi execuţia. Moldova este o zonă care este afectată puternic. Ea şi în 1977 a fost afectată, dar mai puţin decât Muntenia. Transilvania nu are nicio problemă, nu a avut treabă cu cutremurele româneşti", a precizat profesorul Mărmureanu privind cele mai afectate zone ale României.
El a atras atenţia la un amănunt important în caz de cutremur, cu ajutorul căruia fiecare om îşi poate salva viaţa. „În momentul în care un om simte în casa lui o mişcare pe verticală puternică, urmează în următoarele maximum 15 secunde mişcarea pe orizontală, care este cea mai puternică. Este acelaşi cutremur, doar că sunt alte unde, pe orizontală. Trebuie să ştie populaţia că are timp între momentele astea să îşi găsească un loc în casă", a explicat fostul şef al Institutului de Fizica Pământului.
Cutremurul din Nepal e diferit de cele din Vrancea
Activitatea seismică din Nepal este diferită faţă de cea din ţară noastră, a afirmat profesorul Gheorghe Mărmureanu: „Cutremurul din Nepal este total diferit de orice cutremur de mare adâncime din România. Cutremurele vrâncene sunt foarte adânci, 80-200 km, pe când acolo epicentrul a fost la 15 km. Am avut un cutremur de 7.9 magnitudine pe scara momentului seismic în 1802 şi nu s-a întâmplat nimic, adică nu a murit nimeni. Este adevărat că au căzut foarte multe biserici. Acest cutremur din 1802 (cel mai puternic din istoria cunoscută a României, n.r.) s-a simţit până la Moscova; fiind foarte adânc, aria de distribuire a energiei seismice a fost foarte mare. Despre cutremure s-au spus multe, se spun multe şi se vor spune. Nimeni nu este capabil să ştie că este un cutremur mâine sau poimâine. Cutremurele sunt imprevizibile, au loc când nu te aştepţi", a mai spus seismologul.
România ar putea avea probleme serioase, în cazul unui seism de peste 7 grade. „Proiectarea în România este o problemă, pentru că sistemul de control şi verificare este de multe ori deficitar. După 1990, foarte multe companii din România şi din străinătate au proiectat structuri sau clădiri, dar folosind programe de calcul pentru cutremure de suprafaţă, cum este cel de acum din Nepal, şi nu pentru cutremure foarte adânci care înseamnă cu totul altceva. Sunt foarte mulţi constructori care de fapt nu sunt constructori, sunt nişte oameni care umblă după afaceri şi aici e o problemă: oamenii trebuie să se fie atenţi când dau un ban, pe ce îl dau. Cutremurul e cel care îţi dă verdictul dacă ai făcut sau n-ai făcut bine. În Bucureşti, dacă facem o analogie, nu ai voie să construieşti o clădire ca o trestie, să o bată vântul în toate părţile, pe când în Focşani e invers", a adăugat profesorul.
