• aparatele de RMN şi Tomograful din Judeţean funcţionează la foc continuu şi tot nu fac faţă numărului mare de solicitări • cu greu se mai poate face o investigaţie cu rezonanţă magnetică gratuită anul acesta • dacă la Tomograf listele de aşteptare sunt până în decembrie, la RMN ele se întind până în februarie 2017 • cei care au posibilităţi materiale pot face aceste investigaţii cu bani în laboratorul spitalului pentru că au prioritate în faţa bolnavilor cronici • de asemenea, cei care nu vor să aştepte pot apela şi la clinicile private din Galaţi sau Bucureşti
Ferească Sfântul să ai nevoie de laboratorul de imagistică al Spitalului Judeţean că ai toate şansele să mori cu zile pe listele de aşteptare! RMN-ul şi Tomograful din cadrul unităţii medicale sunt suprasolicitate, iar pacienţii sunt nevoiţi să aştepte chiar şi trei luni pentru a beneficia de o examinare decontată prin Casa de Sănătate. De exemplu, la Tomograf sunt programări făcute până în luna decembrie inclusiv. Dar de departe cea mai gravă situaţie e la RMN unde programările existente acoperă chiar şi luna februarie a anului viitor. În disperare de cauză, oamenii care au urgentă nevoie de investigaţii medicale sunt forţaţi să bage adânc mâna în buzunar ca să-şi plătească analizele şi vorbim aici de sute de lei. Doar aşa pot reuşi să scurtcircuiteze lungile liste de aşteptare pe care sunt înscrişi inclusiv pacienţi din Tulcea sau Galaţi. Urgenţele au totuşi, în mod evident, prioritate.
RMN-ul (Rezonanţă Magnetică Nucleară) şi CT-ul (Computer Tomograf) din Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila fac cu greu faţă numărului mare de pacienţi cărora medicii le-au recomandat să facă investigaţii amănunţite. Pentru a beneficia de o examinare gratuită trebuie să aştepţi până anul viitor, fapt ce stârneşte în mod evident nemulţumiri în rândul brăilenilor care cotizează la Fondul de Sănătate. Până în februarie sunt deja făcute programări pentru RMN, în timp ce la Tomograf lista este ceva mai scurtă, brăilenii trebuind să aştepte „DOAR” până în decembrie. Trebuie făcută totuşi precizarea că vorbim aici despre pacienţii cronici pentru că urgenţele sunt prioritare.
“Deşi avem două aparate, se prescriu astfel de explorări extraordinar de mult. Problema e mai mult pe RMN unde cererea este foarte mare. Ele se fac pentru orice fel de durere. Sunt multe programări pentru că sunt pacienţi şi asiguraţi, adică contribuabili care şi-au plătit contribuţia la Casa de asigurări, cărora medicii de familie, medicii specialişti le dau explorare medicală şi se lucrează pe ambele aparate continuu. E un lucru bun dar e şi un mic abuz întrucât explorările astea trebuie gândite când le dai. Noi am discutat în Consiliul Medical ca aparatul RMN 3 Tesla, care e foarte performant şi pe care se fac investigaţiile de mare fineţe, să fie pus mai mult la lucru ca să mai scădem din lista de aşteptare, să explorăm mai mulţi pacienţi şi pe el. Totuşi, el are nişte indicaţii mai aparte pentru că este un aparat de cazuri de fineţe şi cazuri în care cauţi ceva deosibit, ce nu s-a descoperit până atunci”, ne-a declarat dr. Mihail Iugulescu, managerul SJU Brăila.
În prezent în unitatea spitalicească funcţionează trei aparate de înaltă performanţă în Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală. Acestea sunt reprezentate de două aparate RMN şi un CT care sunt singurele din judeţ şi sunt folosite în întreaga activitate a spitalului, a Ambulatoriului de specialitate şi UPU. Mai mult, ele asigură asistenţa medicală atât pentru judeţul Brăila, cât şi pentru Tulcea şi Galaţi. Costul investigaţilor gratuite este suportat de CJAS Brăila conform unor tarife lunare stabilite.
Programări la RMN până în februarie 2017
Aparatele de RMN funcţionează şase ore pe zi, de la 08.00 la 14.00, iar durata medie a unei investigaţii este de 45 de minute. În acest interval sunt văzuţi atât bolnavii din spital, cât şi pacienţii programaţi sau cei care vor să îşi plătească singuri explorările. Dacă ţinem cont şi de faptul că aparatele de rezonanţă magnetică necesită un anumit timp de rapaus, în medie, într-o zi, la cele două aparate de RMN pot fi făcute investigaţii pentru şase bolnavi cronici.
“În general se doreşte a se asigura tot necesarul de investigaţii cerute dar trebuie menţionat că aparatura necesită o perioadă de repaus tehnic conform standardelor în vigoare care se adaugă la timpii crescuţi ce sunt alocaţi pacientului. De aceea doar un anumit număr de pacienţi pot fi examinaţi pe zi. De asemenea, menţionăm că decontarea acestor investigaţii se face conform unor sume acordate de CAS Brăila care sunt lunare. Investigaţiile de înaltă performanţă sunt solicitate de medicul curant al pacientului după epuizarea tuturor celorlalte investigaţii ce pot conduce la diagnosticarea cazurilor conform ghidurilor şi protocoalelor aflate în vigoare şi, mai ales, conform cu reglementările investigaţiilor radiologice extrem de stricte”, a afirmat dr. Alina Neacşu, director medical şi purtător de cuvânt SJU Brăila.
Dacă RMN-ul este folosit doar şase ore, Tomograful din Judeţean funcţionează non-stop, iar durata medie a unei zone de examinat la CT este de 15-20 minute. Programul este împărţit în felul următorul: de la 08.00 la 20.00, la intervale de 30 de minute, intră pacienţii cu programare, cei din spital, cei care vin să îşi facă examinări contra-cost, pacienţi din UPU şi cei de la Neurologie. Pe timpul nopţii, de la 20.00 la 08.00 intră la investigaţii pacienţii din UPU şi spital.
Cum la RMN cu greu se mai poate face o examinare gratuită anul acesta, programările din Judeţean se fac în funcţie de gravitatea cazurilor. Conducerea SJU Brăila spune că prioritizarea bolnavilor cronici se face printr-un filtru amănunţit, iar cei care reprezintă adevărate urgenţe au prioritate, iar restul sunt puşi pe lista de programare.
“Cursivitatea este următoarea: medicul de familie vrea o explorare din asta CT sau RMN pentru reumatologie, coloană, genunchi, etc şi trimite pacientul la un specialist endocrinolog, reumatolog, neurochirurg, neurolog şi aşa mai departe care îi prescrie examinarea CT. Dacă pacientul a fost văzut la o clinică în Bucureşti şi a venit cu un bilet că îi trebuie RMN va merge direct la medicul nostru de medicină de familie şi atunci el îi face mai departe o solicitare cu diagnosticul pus deja. Spre exemplu, ruptură de menisc, vrem RMN de genunchi. Oricum ajunge din nou şi la ortopedul nostru care vizează din nou această programare şi este programat la un examen RMN cu ajutorul imagisticii. Dacă între timp se întâmplă ceva grav cu el se ajunge în UPU şi i se face un CT de urgenţă. Eu vorbesc doar de cazurile cronice care sunt programate şi programabile. Ca urgenţă, că îl doare, că nu se mai poate, ajunge la UPU şi se face acolo. Dar toate cazurile care au programări sunt bine cernute şi chiar pot fi amânate. Nu sunt urgenţe, asta e bine ştiut. Doctorii au clar reprezentarea în mintea lor. Un menisc nu e niciodată o urgenţă, de exemplu”, a explicat dr. Iugulescu.
Cât costă investigaţiile RMN şi CT în Judeţean
Persoanele care vor să îşi facă investigaţiile mai repede şi să nu mai aştepte o pot face în laboratorul din Judeţean contra cost, mai ales că ei au prioritate în faţa bolnavilor cronici. Desigur, şi în acest caz, examinările se fac tot prin programare şi e posibil să trebuiască să fiţi puşi pe o listă scurtă de aşteptare. Revenind la costurile investigaţiilor, conform listei de preţuri publicate pe site-ul spitalului, tarifele pentru un RMN variază între 105 lei şi 675 lei, în funcţie de zona vizată. Spre exemplu, un RMN cerebral cu substanţă de contrast (substanţă ce determină mărirea contrastului natural al vaselor sanguine şi al organelor interne, ceea ce are drept rezultat un diagnostic corect) costă 675 lei, la fel ca pentru unul abdominal sau pentru articulaţii. Un RMN la sân cu substanţă de contrast costă 625 lei, iar o investigaţie la coloana vertebrală, pentru o singură regiune, costă 470 lei sau 675 lei cu substanţă de contrast.
Preţurile la Tomograf variază între 85 lei şi 625 lei. Un CT cerebral cu substanţă de contrast ajunge la 315 lei, unul la gât, torace sau articulaţii costă tot 315 lei, iar un CT abdomen superior şi pelvis ajunge la 520 lei.
Clinicile private, singura alternativă. Evident, scumpă.
Cum în Brăila, cele două aparate de RMN şi cel de CT din Judeţean sunt singurele din tot judeţul, brăilenii care nu vor să fie puşi pe o listă lungă de aşteptare pot apela la serviciile clinicilor private din Galaţi sau din Bucureşti, unde preţurile sunt şi aici de sute de lei sau chiar mai mult.
În Galaţi, investigaţii de înaltă performanţă de tip RMN şi CT se pot face la Hiperdia, Remenix sau Medimage. La Remenix, spre exemplu, tarifele pentru un RMN variază între 480 lei şi 1.540 lei. Un RMN cerebral cu substanţă de contrast costă 680 lei, unul la genunchi 690 lei, unul la gât 700 lei, iar unul la coloană costă între 680 şi 1.540 lei.
În Capitală, la Medlife, de exemplu, preţul unui RMN cerebral este de 540 lei, un RMN la gât costă 700 de lei, un RMN orbite/sinusuri/ureche costă 600 lei, iar la articulaţii 580 lei. Un RMN la coloana vertebrală, un singur segment, costă 540 lei, iar unul pentru extremităţi (antebraţ, gambă, coapsă) costă 700 lei. La aceste preţuri se adaugă şi substanţa de contrast care costă în jur de 200 lei. Plus evident costul cu transportul pacientului, eventual şi cazare, acolo unde este cazul.
La spitalul privat „Sanador”, fără substanţă de contrast, preţurile la Tomograf variază între 210 lei şi 810 lei. Un CT la abdoment, craniu, genunchi sau un segment de coloană vertebrală este 250 lei. La RMN preţurile ajung şi la 1.800 lei, cât costă o investigaţie pentru tot corpul cu substanţă de contrast. Un RMN pentru articulaţii este 850 lei, iar la coloană preţurile sunt între 500 şi 700 lei, în funcţie de numărul de segmente ce urmează să fie scanate La aceste tarife se adaugă şi substanţa de contrast care costă în jur de 200 lei.
Aşadar, pacienţii brăileni au de ales între a da o lovitură grea bugetului de familie ca să-şi plătească analizele meciale, ori să aştepte răbdători până le vine rândul la şedinţa de imagistică plătită de către Casa de Sănătate.
Există sau nu abateri la Centrul de prelevare de organe din cadrul SJU Brăila?
• reprezentanţii spitalului se jură că NU
Ieri, în presa naţionlă, au apărut declaraţiile ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, care spunea că prin Corpul de Control a verificat recent Agenţia Naţională de Transplant (ANT) şi astfel s-au găsit nereguli la mai multe centre de prelevare de organe, printre care şi cel din cadrul Spitalului Judeţean din Brăila. “În octombrie am trimis Corpul de Control la Agenţia Naţională de Transplant şi a verificat prin sondaj patru centre de prelevare şi în toate aceste patru cazuri au fost găsite nereguli majore. Centrele verificate sunt din Brăila, Alba Iulia, Ploieşti şi Reşiţa. Agenţia Naţională de Transplant a acreditat aceste centre chiar dacă nu îndeplineau criteriile, nu aveau aparatura necesară detectării morţii cerebrale”, a declarat Vlad Voiculescu.
În legătură cu acest subiect, conducerea unităţii spitaliceşti a ţinut să facă precizarea că atât personalul care deserveşte Centrul de Recoltare cât şi aparatura din dotare au toate acreditările necesare. În acest context, dr. Alina Neacşu şi-a manifestat nedumerirea cu privire la declaraţiile şefului suprem din sănătate, cu atât mai mult cu cât în declaraţia oficialului se făcea referire la abateri grave. „Nu ştiu cum s-a ajuns la această concluzie. Nu am avut niciun control în luna octombrie privind activitatea de prelevare de organe, singurul control pe care l-am avut în acest an a fost în luna ianuarie de la DSP care au făcut doar o recomandare: să se respecte legislaţia în vigoare. Iar noi respectăm toate protocoalele şi procedurile. Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila are acreditare oferită de Autoritatea Naţioală pentru Transplant prin ordinul 1371 din octombrie 2013, acreditare ce este valabilă pe o perioadă de patru ani. Din echipa centrului de prelevare a organelor din cadrul spitalului face parte Adrian Moşescu (coordonator), asistent-şef la ATI I, Nicoleta Băjenică (rezervă), asistent principal ATI I şi dr. Mihai Soare, medic specialist ATI (KDP - Key Donation Person, persoana care răspunde de declararea morţii cerebrale). Cei trei au efectuat cursuri de instruire în 2015 şi 2016”, a declarat dr. Alina Neacşu, director medical şi purtător de cuvânt SJU Brăila.
Totodată, membrii echipei de prelevare a organelor fac muncă voluntară, ei nu sunt plătiţi pentru activitatea desfăşurată în acest sector, iar sumele alocate sunt folosite pentru menţinerea pacientului în moarte cerebrală şi un mic procent se duce pe instruirea personalului medical.
Dr. Alina Neacşu a mai precizat că spitalul deţine aparat EEG (electroencefalograf) dar care, din cauza condiţiilor actuale din spital cu Blocul Operator şi ATI-ul în reparaţii, el este în Ambulator şi este adus în ATI atunci când se identifică potenţial donatori.
De când este acreditat centrul, din 2013, nu s-a făcut niciun transplant. Deşi au fost monitorizaţi mai mulţi pacienţi, a fost identificat un singur potenţial donator, în aprilie 2014, dar nu s-a obţinut consimţământul familiei.
