Ca peste tot în țările civilizate, dezvoltarea acestor state a adus și un impact negativ asupra biodiversității. Drept urmare a apărut o Listă roșie a speciilor a organismele ce sunt grupate în funcție de existența lor în prezent, în specii extincte (specii dispărute) și specii extante, acestea din urmă fiind afiliate unei categorii care estimează riscul de extincție, pornind de la un risc de extincție minim și sfârșind cu un risc de extincție foarte mare.
A apărut această listă roșie și în țara noastră, de puțin timp, listă ce a fost inclusă în ORDINUL nr. 2.015 din 26 iulie 2022 privind aprobarea Listei roșii naționale a speciilor de păsări din România, folosind criteriile IUCN, în cadrul Proiectului "Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar din România și raportarea în baza articolului 12 al Directivei Păsări 2009/147/CE", finanțat prin Programul operațional Infrastructura mare 2014-2020.
Trebuie să avem în vedere faptul că în spatele întocmirii unei astfel de liste stă munca de teren a unor specialiști ornitologi cu experiență în domeniu.
Rolul listei roșii a speciilor de păsări din România este acela de a descoperi speciile care au nevoie urgentă de programe de conservare special întocmite.
„Această listă a rezultat din analiza celor 300 de specii de pe lista de referință, principiile aplicându-se și unor specii care nu s-au calificat pentru evaluarea pentru lista roșie (de exemplu pentru specii de pasaj, pe baza cărora s-au declarat Arii Speciale de Protecție Avifaunistică). Acestor specii prioritare, statul va trebui să le acorde o atenție specială și prin măsuri specifice de conservare să încerce să le îmbunătățească statutul de periclitare sau, în cel mai pesimist scenariu, să se asigure că nu vor intra într-o categorie de periclitare cu risc mai mare de extincție. Speciile cuibăritoare care au dispărut de pe teritoriul României în perioada 1900 - 2021 și care sunt amintite pe această listă se califică pe lista speciilor prioritare dacă pot fi reintroduse prin programe speciale de reintroducere.
Cele 95 de specii din care este alcătuită lista speciilor prioritare pentru conservare sunt: corcodelul cu gât roșu (Podiceps grisegena), corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis), ielcovanul (Puffinus yelkouan), cormoranul mic (Microcarbo pygmaeus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creț (Pelecanus crispus), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul de cireadă (Bubulcus ibis), barza neagră (Ciconia nigra), țigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), lebăda mică (Cygnus columbianus bewickii), gârlița mică (Anser erythropus), gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), rața sulițar (Anas acuta), rața cu cap castaniu (Aythya ferina), rața roșie (Aythya nyroca), rața catifelată (Melanitta fusca), rața sunătoare (Bucephala clangula), ferestrașul mic (Mergellus albellus), rața cu cap alb (Oxyura leucocephala), gaia neagră (Milvus migrans), codalbul (Haliaeetus albicilla), zăganul (Gypaetus barbatus), hoitarul (Neophron percnopterus), vulturul sur (Gyps fulvus), vulturul negru (Aegypius monachus), eretele sur (Circus pygargus), uliul porumbar (Accipiter gentilis), acvila țipătoare mică (Clanga pomarina), acvila țipătoare mare (Clanga clanga), acvila de câmp (Aquila heliaca), acvila de munte (Aquila chrysaetos), acvila mică (Hieraaetus pennatus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), șoimul de iarnă (Falco columbarius), șoimul dunărean (Falco cherrug), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao urogallcus), potârnichea (Perdix perdix), crestețul pestriț (Porzana porzana), crestețul cenușiu (Zapornia parva), crestețul mic (Zapornia pusilla), cristelul de câmp (Crex crex), lișița (Fulica atra), spârcaci (Tetrax tetrax), dropie (Otis tarda), scoicar (Haematopus ostralegus), ciovlică ruginie (Glareola pratincola), ciovlica negrie (Glareola nordmanni), prundărașul de sărătură (Charadrius alexandrinus), prundărașul de munte (Eudromias morinellus), nagâțul (Vanellus vanellus), fugaciul roșcat (Calidris ferruginea), prundașul de nămol (Calidris falcinellus), becațina comună (Gallinago gallinago), sitarul de mal (Limosa limosa), culicul cu cioc subțire (Numenius tenuirostris), culicul mare (Numenius arquata arquata), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), pescărușul asiatic (Larus ichthyaetus), pescărușul cu cap negru (Larus melanocephalus), pescărușul rozalb (Larus genei), pescărița râzătoare (Gelochelidon nilotica), chira de mare (Thalasseus sandvicensis), chira mică (Sternula albifrons), chirighița neagră (Chlidonias niger), chirighița cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), turturica (Streptopelia turtur), buha (Bubo bubo), ciuvica (Glaucidium passerinum), ciuful de câmp (Asio flammeus), minunița (Aegolius funereus), drepneaua palidă (Apus pallidus), ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus), ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra), ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), rândunica (Hirundo rustica), fâsa de câmp (Anthus campestris), fâsa de pădure (Anthus trivialis), pescărelul negru (Cinclus cinclus), gușa vânătă (Cyanecula svecica), mărăcinar mare (Saxicola rubetra), mărăcinar negru (Saxicola torquatus), pietrarul mediteranean (Oenanthe hispanica), mierla de piatră (Monticola saxatilis), grelușelul pătat (Locustella naevia), muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), sfrânciocul mare (Lanius excubitor), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), câneparul (Linaria cannabina) și mugurarul roșu (Carpodacus erythrinus).”
Speciile pentru care România are o responsabilitate specială de conservare) pot deveni prioritare pentru conservare dacă:
● au statut de periclitare național sau european
● sunt identificate amenințări care pot duce specia într-o categorie de periclitare
● din rezultatele monitorizării tendința populațională devine negativă. Pentru identificarea speciilor prioritare pentru conservare au fost folosite adițional mai multe criterii cantitative și calitative după cum urmează:
● Statutul de periclitare european și național - dacă o specie este clasificată ca periclitată la nivel național și/sau la nivel european sau global atunci automat intră în categoria speciilor prioritare pentru conservare.
● Amenințările și presiunile cunoscute: aplicate doar dacă specia are un efectiv național de minim 15% din efectivul european. Dacă specia are amenințări care pot duce la declin populațional sever și este prezentă în țară cu un efectiv de minim 15% din efectivul european atunci se califică ca specie prioritară pentru conservare.
● Tendința populațională negativă: Dacă la nivel național este detectată o tendință populațională negativă, iar specia este prezentă în țară într-un efectiv de minim 15% din populația europeană atunci specia se califică ca specie prioritară pentru conservare.
● O specie pentru care România are o responsabilitate specială de conservare devine prioritară pentru conservare doar dacă sunt identificate amenințări și presiuni care pot duce specia într-o categorie de periclitate sau dacă tendința populațională a acelei specii devine negativă.
● Speciile care au dispărut ca specii cuibăritoare au fost încadrate la lista speciilor prioritare pentru conservare doar dacă este viabil din punct de vedere tehnic dezvoltarea unui program de reintroducere.
Deoarece subiectul este unul mai amplu, am ales să îl prezint în două episoade.
Sursa de informare:
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/258555
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/258409
