Primarul Aurel Simionescu este nemulţumit de modul în care s-a abordat, la nivel central, situaţia de criză creată de vremea din ultimele zile. Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, edilul-şef a precizat că, din punctul său de vedere, soluţia închiderii complete a drumurilor naţionale a fost una proastă, care a dus la situaţia în care judeţe ca Brăila şi Galaţi să rămână fără carburanţi şi fără alimente. "Vreau să vă spun că am avut şi vom avea o mare problemă, dacă vom merge pe soluţii globale din astea, care nu ţin cont de realităţile din teren. Am hotărât, de la Bucureşti, că închidem drumurile naţionale să nu se blocheze autostrăzile... Dacă am închis drumurile naţionale, evident că s-au închis şi drumurile judeţene. Nu se deszăpezeşte pe viscol că se pune zăpada la loc...în schimb, nu s-a făcut nimic şi s-au făcut nămeţi de peste 4 metri şi a fost şi mai grav. Nu zic să lăsăm să se circule, dar trebuia să se fi patrulat pe drumurile naţionale cu utilaje, ca să păstrăm măcar un fir, o juma' de fir, o cale liberă....Nu să ne trezim că avem bolnavi blocaţi pe nu ştiu unde, salvări blocate prin altă parte, inclusiv utilaje de deszăpezire blocate....", a comentat primarul.
Primăria Brăila, nevoită să facă treaba celor de la Drumuri Naţionale
Edilul-şef a mai adăugat că nu i s-a părut corect nici ca Primăria municipiului să scoată din utilajele cu care lucra prin municipiu, pentru a deszăpezi drumuri naţionale. "Păi, miercuri, de exemplu, pe DN23, pe Focşani, nu era niciun utilaj ca să dea zăpada, aşa că am trimis eu din municipiu, ca să pot să scot gunoiul din oraş, să îl duc la groapa ecologică. Lucru care nu e normal. La fel, nu puteau ajunge muncitorii la CET, pe pod nu dăduseră cu antiderapant, până la urmă s-au dus oamenii pe jos....Nu se poate aşa ceva. Dincolo de toată prietenia şi solidaritatea, nu putem merge în continuare aşa. Şi noi, şi Galaţiul am fost 4 zile izolaţi, blocaţi....nu s-a adus în judeţele astea două pic de carburant sau alimente. Norocul a fost că maşinile mici nu prea au mai circulat şi s-a folosit carburantul pentru astea mari, de deszăpezire. Dar stocurile de motorină sunt la limită, utilajele mari pe care le avem consumă la greu", a comentat primarul. Simionescu a ţinut să sublinieze că, în situaţii de genul acesta, este nevoie de coordonare între toţi factorii implicaţi, nu să se ia măsuri după ureche.
"Eu cred că trebuie să ne revedem atitudinea asta, când luăm nişte măsuri. De exemplu, am închis şcolile, nu pe viscol, ci când era soare afară...asta nu am înţeles-o...Nu putem lua astfel de măsuri, că duc la alte blocaje, în lanţ. Părerea mea e că trebuie să conlucrăm, să luăm măsurile care se impun, trebuie să ne coordonăm, astfel încât întregul sistem să funcţioneze. Dacă se făcea patrulare pe drumurile naţionale închise, atunci puteau să ajungă şi salvările unde trebuia, puteau ajunge şi alimentele, şi carburantul...Vorba aia, puteam să ne ducem noi la Făurei să rezolvăm problema, deşi nu era treaba nostră, să ne ducem pe roţi, să rezolvăm problema CFR-ului", a mai adăugat primarul.
"Povestea cu CFR-ul şi trenul blocat la Făurei - o mizerie"
Strict legat de problema călătorilor blocaţi la Făurei, primarul a ţinut să precizeze că, din punctul său de vedere, a fost o mizerie ce s-a întâmplat: "Ştiţi că nu e stilul meu să vorbesc aşa, dar chiar a fost o mizerie povestea cu CFR-ul, trenul şi Făureiul....Cum să stea oamenii 50 de ore în tren, în condiţiile alea....Şi cei de la CFR să nu anunţe pe nimeni, noroc că au sunat oamenii, care pe cine a avut, şi s-a aflat... Şi să mai afirme, de la CFR, că să zică oamenii mersi că nu îi taxează în plus ....Deci, nu se poate aşa ceva....Să ne bucurăm că nu a murit vreunul în tren......O mare mizerie".
La fel de deranjat a fost Aurel Simionescu şi de faptul că nici Brăila, nici Galaţiul nu deţin vreun spărgător de gheaţă şi că a fost nevoie de alte intervenţii şi improvizaţii, ca să fie spartă gheaţa de pe Dunăre. "E inadmisibil ca Brăila şi Galaţiul să nu aibă un spărgător de gheaţă pe Dunăre. Un vas care să patruleze....A trebuit să ne împrumutăm, să găsim soluţii, cu un împingător care nu e spărgător....Nu se poate. Astea sunt soluţii de compromis, de gen «hai să dăm mână cu mână»...Ştiam că urma să fie ger, că o să îngheţe Dunărea...Avem AFDJ, avem APDM, avem Căpitănia Portului şi vin cu toţii aici şi ridică din umeri, niciunul nu are nimic...Păi şi atunci ce administrăm cu atâtea administraţii....Taxăm doar vasele care trec pe Dunăre şi le numărăm? Am fost extrem de supărat pe faza asta şi mi-am expus punctul de vedere şi în Comitetul pentru situaţii de urgenţă. Nu se poate să fim într-o astfel de situaţie. Oricând se poate întâmpla ceva rău. Până acum am avut noroc că nu s-au întâmplat mai rele. Dar ştiţi cum e, Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă şi în traistă... Azi am avut noroc, dar mâine?!".
Primarul se declară relativ mulţumit de modul în care s-a făcut deszăpezirea în municipiu
Unii posesori de maşini îngreunează lucrările de deszăpezire
În ceea ce priveşte situaţia din municipiu, primarul s-a declarat relativ mulţumit, recunoscând că şi cei care s-au ocupat de treaba aceasta o puteau face mai bine, însă punctând faptul că nici unii cetăţeni nu vor să colaboreze, spre binele tuturor.
"După cum s-a văzut, oraşul nu a fost blocat. Am avut câteva zone sensibile, prin spate pe la Spitalul Judeţean, unde a trebuit să facem efectiv tunel, dar toate ieşirile din municipiu şi străzile principale le-am ţinut deschise în permanenţă. Am început să cărăm şi zăpada din oraş, dar o facem mai mult noaptea, că utilajele sunt mari şi încurcă traficul...Oricum, e o cantitate foarte mare de zăpadă, o să dureze ceva până o scoatem din oraş", a explicat primarul. Problema cea mai mare o reprezintă, însă, ca de fiecare dată, brăilenii care şi-au lăsat maşinile pe unde le-a venit şi nici măcar acum nu au ieşit să le scoată din zăpadă şi să le mute, temporar, atât cât să poată trece utilajele de deszăpezire. "Rugămintea mea pentru posesorii de autovehicule este să şi le scoată din zapadă şi să le mute un pic, ca să putem curăţa. Am luat zăpada de pe Griviţa miercuri noaptea, pe bucata dintre Calea Călăraşilor şi str. Şcolilor şi din cauza a trei maşini lăsate pe stradă, nu am putut să o facem cum trebuie. Asta deşi am trimis dinainte Poliţia Locală să le bată în porţi, să îi anunţe...ei tot nimic....Pe Independenţei avem maşini lăsate de 3 săptămâni, neatinse....Eu nu înţeleg nici lipsa grijii pentru bunul tău... E o maşină, nu-i o cutie de chibrituri...", a mai adăugat Simionescu. Acesta a adus în discuţie şi problema străzilor mici, din centrul istoric, unde nu pot intra utilajele mari ca să deszăpezească. "Avem în unele zone străzi înguste, pe care efectiv nu încap utilajele. Lumea e supărată că, de exemplu, pe Hepites, nu se vede asfaltul negru....Păi dacă nu încap utilajele....Pe acolo facem cu vole din astea mititele, care nu sunt pentru curăţat şi fac şi ele ce pot...Trebuie să înţelegem unele lucruri....Ca să nu mai zic de problemele din curţile interioare ale blocurilor. Acolo intrăm cât putem, facem o alee, dar apoi fiecare îşi scoate maşina şi aruncă ba pe porţiunea deszăpezită, ba la vecinu'...În fine, trăgând linie, eu sunt relativ mulţumit, că străzile sunt aproape bune".
Acesta şi-a exprimat speranţa ca până duminică majoritatea străzilor să fie deszăpezite, mai ales în contextul în care s-au anunţat din nou ninsori. De asemenea, primarul a mai ţinut să informeze că în toată această perioadă nu au fost probleme cu alimentarea cu energie electrică sau cu apă.
"E inadmisibil să trimitem pâine în Insula Mare.....cea mai mare suprafaţă agricolă cultivată din ţară"
În altă ordine de idei, Aurel Simionescu a adus în discuţie lipsa de pregătire a comunelor, multe dintre ele cerând ajutor la municipiu, deoarece au rămas fără alimentele de bază. "Eu zic că, la nivel general, trebuie să facem ceva - că tot facem programe de guvernare - ceva legat de autonomia localităţilor. Mi se pare mai mult decât ciudat să ţipe lumea de la ţară că nu mai are pâine. Măcar la nivel zonal ar trebui să ne gândim, să fie nişte mici unităţi care să producă pâine. Că să iau grâu de la Ciocile, să îl aduc la Brăila, să îl macin, să îl fac pâine şi să duc înapoi la Ciocile pâine, mi se pare ciudat. E inadmisibil să trimitem pâine în Insula Mare....În Insula Mare, vă daţi seama....cea mai mare suprafaţă agricolă cultivată din ţară....totuşi....Economic vorbind, ar trebui să fim capabili să gestionăm astfel de situaţii. Asta ne arată ce lipsuri avem", a mai comentat primarul Simionescu.
