Prim-vicepreşedintele PSD Brăila, Aurel Simionescu, recunoaşte că atât el cât şi colegii săi din conducerea filialei locale au fost prinşi pe picior greşit, în ceea ce priveşte elaborarea şi pregătirea pentru şedinţa de Guvern a proiectului de act normativ legat de transferul administrării Insulei Mari a Brăilei de la Agenţia Domeniilor Statului, la ANIF. Simionescu admite că nici pe el şi nici pe preşedintele PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, nu i-a întrebat nimeni de la centru ce părere au despre acest proiect, ba, mai mult, nici măcar nu i-a informat nimeni din conducerea centrală PSD ce se pregăteşte Brăilei. Cei doi au aflat despre această ordonanţă de pe site-ul guvernamental, după ce proiectul de act normativ a intrat în şedinţa de Guvern spre aprobare dar, din lipsă de timp, fost amânat pentru o şedinţă ulterioară: "Nu că ne deranjează, deranj e un cuvânt frumos, ne enervează, ne tracasează, ne ridică colesterolul faptul că s-a procedat în acest fel, de la centru. Domnul preşedinte Gheorghe Bunea Stancu şi cu mine am avut o discuţie cu trei factori implicaţi: domnul preşedinte Mircea Geoană, domnul ministru al Agriculturii, Sârbu şi domnul vice-prim-ministru Dan Nica. Ni s-a spus că ar fi fost vorba doar despre o lipsă de comunicare între partea politică şi cea guvernamentală. Din ce am înţeles de la domnul Bunea Stancu, în urma acestor discuţii, s-a stabilit ca deocamdată să nu intre din nou Ordonanţa respectivă la aprobare în şedinţa de Guvern, deci ăsta ar fi primul pas. Dar trebuie văzut ce paşi facem mai departe, ca să schimbăm textul acesteia. Corect mi s-ar fi părut şi mie să fim anunţati înainte de intrarea cu această Ordonanţă, săptămâna trecută, în şedinţa de Guvern. Noi am aflat de pe site, că mai nou, aşa se află: de pe site".
"Cum Prahovei i-a dat Dumnezeu petrolul, cum Rovinariului i-a dat cărbunele, nouă, la Brăila, ne-a dat Insula"
Prim-vicepreşedintele PSD Brăila ne-a dat şi câteva detalii despre ceea ce li s-a explicat de la centru, pe tema apariţiei Ordonanţei respective: "Partea de conducere a partidului spune că nu a ştiut de existenţa acestui demers, iar domnul ministru Sârbu spune ceea ce spunea şi mai de mult - pentru care eu m-am certat cu el, pe vremea când eram senator -, că Insula este un teren care, pe de o parte, a fost scos de sub ape printr-un efort naţional şi trebuie să rămână la un nivel naţional şi că IMB produce nişte bani care se regăsesc în diferite formule de subvenţionare în domeniul agricol. Deci, banii aceştia au fost deja programaţi pentru diverse activităţi pe care Guvernul Românei trebuie să le întreprindă în domeniul agricol. Eu am spus că dacă temerea este ca banii din redevenţă, dacă ajung la nivelul judeţului, să nu se ducă pentru orice domeniu, altul decât agricultură, se poate găsi o soluţie. Spre exemplu, banii proveniţi din redevenţă pot fi alocaţi exclusiv pentru reabilitarea infrastructurii din Insula Mare. Dacă discutăm numai despre magistrala din IMB, de circa 60 km, asta, în opinia mea, înseamnă vreo 20 de milioane de euro, poate chiar mai mult, pentru că trebuie lucrat la infrastructură, pământul acela nu are stabilitatea necesară. Eu vă asigur că avem foarte mult de lucru, din acest punct de vedere şi că dacă facem această infrastructură, ea se va regăsi în diverse formule de creştere economică; mă refer atât la faptul că altfel se va merge în Insulă cu maşinile care cară îngrăşăminte sau aduc ierbicide, motorină, etc, altfel se va merge cu maşinile care scot cerealele şi altfel se va putea face şi turism. Asta este formula, dacă se doreşte să facem ceva şi banii să nu se ducă undeva în altă zonă a ţării. Eu am spus la discuţia respectivă: cum Prahovei i-a dat Dumnezeu petrolul, cum Rovinariului i-a dat cărbunele, nouă, la Brăila, ne-a dat Insula, fiecare zonă are un anumit avantaj competitiv, într-un anumit moment şi trebuie să fie lăsat fiecare să-şi valorifice acest avantaj competitiv".
Simionescu nu crede în zvonurile că recenta sărbătoare a Zilei Câmpului, la care a participat şi preşedintele Traian Băsescu, ca invitat al lui Culiţă Tărâţă, ar fi fost, printre altele, prilejul de a pune la punct ultimele detalii ale acestui transfer de administrare către ANIF, care, din motive încă necunoscute, ar fi fost preferată de Culiţă Tărâţă: "E o speculaţie. Eu sunt de acord că patronul «TCE 3 Brazi», Culiţă Tărâţă, este interesat în această problemă, la modul general, însă pe el nu-l interesează proprietatea asupra acestui teren, pentru că el dă redevenţă oricui ar fi proprietar. În plus, discuţia a fost de ani de zile că, indiferent dacă administrarea terenului respectiv trece la autoritatea locală, aceasta nu se va ocupa de exploatarea propriu-zisă a pământului, pentru că asta se face la mod specializat, profesionist. Nu văd care ar fi interesul domnului Culiţă ca acest teren să fie în proprietatea cuiva anume, cum ar fi ANIF-ul. Nu are cum să ajungă în proprietatea lui personală, pentru că este domeniu public, aşa că, în rest, nu cred că-l interesează cui plăteşte redevenţa".
