Societatea de pază a lui Cornel Muşat câştigă sute de milioane de lei vechi în fiecare lună, după ce a ajuns să deţină monopolul contractelor de pază pentru obiectivele aparţinând Consiliului Judeţean (CJ) Brăila. Unul dintre acestea se referă la paza fostului Aerodrom Militar de la Ianca, ce a fost preluat de autorităţile brăilene în toamna anului trecut. În ediţia de joi a cotidianului "Obiectiv" vă relatam că pentru firmele cu experienţă în a participa la licitaţii publice a devenit clar că există un favorit al licitaţiei în momentul în care autoritatea contractantă i-a acordat societăţii "Service Guard" primul contract pentru paza obiectivului, în regim "situaţie de urgenţă". Asta în condiţiile în care cheltuiala respectivă era prinsă în bugetul pe anul 2009, lucru ce demonstrează că CJ Brăila ştia că va prelua aerodromul cu jumătate de an înainte de atribuirea contractului prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, perioadă în care ar fi avut tot timpul necesar să organizeze o licitaţie.
Criteriile de calificare au eliminat din licitaţie majoritatea contracandidaţilor
Descurajând, practic, celelalte firme atunci când a acordat contractul de urgenţă, CJ Brăila s-a trezit în situaţia de a primi la ultima licitaţie organizată pentru paza obiectivului doar o singură ofertă venită, bineînţeles, din partea societăţii "Service Guard". Cele care nu au fost descurajate, nu au trecut însă de criteriile de calificare din fişa de date a achiziţiei. Mai exact, din cele 35 de firme specializate în pază şi protecţie, licenţiate de Poliţie la data limită pentru depunerea ofertei, doar 8 se calificau cerinţelor. Dintre acestea, 5 lucrează în prezent mai mult cu instituţii private: bănci, complexe comerciale etc. Cu alte cuvinte, în afară de firma declarată câştigătoare, doar două alte societăţi puteau fi interesate de contract şi puteau trimite în acest sens oferte, lucru pe care însă nu l-au făcut. "Degeaba participam, că a câştigat cine a trebuit. Am participat o dată, am văzut ce fel este, pentru ce să ne chinuim? Cât la Brăila este cine este acum, or să lucreze cu cine vor ei, iar noi, ceilalţi, nu o să avem nicio şansă", ne-a spus, sub protecţia anonimatului, unul dintre administratorii societăţilor care se încadrau în cerinţele de calificare.
În ceea ce priveşte criteriile ce au descalificat aproape 80% din firmele de pază şi protecţie ce îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţului Brăila, amintim: fără datorii la bugetul general consolidat; cifra medie de afaceri, pe ultimii 3 ani, de minim 650.000 lei; rezultat financiar pozitiv în 2009 şi deţinerea unui punct de lucru în municipiul Brăila sau oraşul Ianca. Referitor la ultimele două cerinţe, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) spune că acestea pot fi considerate discriminatorii şi de natură să restricţioneze concurenţa. "Înregistrarea unui rezultat financiar negativ nu împiedică o societate comercială să îndeplinească obligaţiile contractuale şi, în ciuda faptului că deţinerea unui punct de lucru în apropierea zonei în care vor fi prestate serviciile de pază şi protecţie este justificată în cazul unui astfel de contract, acest fapt nu trebuie să reprezinte un criteriu minim de calificare deoarece poate restricţiona accesul unor operatori economici la procedura de atribuire, existând opţiunea ca autoritatea contractantă să solicite deschiderea unui punct de lucru ulterior, după etapa de evaluare a ofertelor", se arată într-o adresă a Departamentului Comunicare şi Relaţii Publice al ANRMAP. De altfel, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a înregistrat şi contestaţii din partea unor societăţi din alte judeţe, care solicitau eliminarea cerinţei de a dispune de un punct de lucru, ce au fost însă respinse. "Suntem scârbiţi de condiţiile care se pun şi efectiv nu ne mai ducem. Nu mai facem nici contestaţii, pentru că ne irosim energia degeaba. Câteodată, caietul de sarcini este întocmit pentru a câştiga o anumită firmă. Este cu ţintă precisă", ne-a precizat administratorul altei firme, ce a refuzat să participe la licitaţie.
Interesant este că "Service Guard" figura cu datorii la buget în perioada derulării licitaţiei, pentru care primise înlesniri la plată. Trei luni mai târziu, datoria firmei a crescut la aproape 1,9 miliarde de lei vechi şi, pentru că societatea şi-a încălcat angajamentul de a o achita, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a trecut la executarea silită a creanţelor fiscale. Potrivit datelor de pe site-ul ANAF, la 30 iunie societatea avea restanţe la bugetul de stat în valoare de 78.488 lei, la care se adaugă datoriile la bugetul asigurărilor sociale (77.649 lei), pentru şomaj (2.630 lei) şi pentru sănătate (27.685 lei), datorii pentru care s-au acordat înlesniri la plată. Ulterior, în data de 9 august, ANAF a scos la licitaţie mai multe bunuri aparţinând societăţii lui Cornel Muşat, cum ar fi obiecte de mobilier, echipament IT, staţii de emisie-recepţie, precum şi două autoturisme, ce se vor vinde în data de 25 august.
Paza Aerodromului Militar de la Ianca - o afacere de milioane
În cele 17 luni de când asigură paza Aerodromului Militar Ianca, "Service Guard" a câştigat aproape 800.000 lei (8 miliarde de lei vechi). Potrivit indicatorilor economici înregistraţi de societate, în 2009, comparativ cu 2008, cifra de afaceri a crescut de aproape 8 ori.
Istoricul contractelor încheiate de CJ Brăila pentru paza aeroportului arată că, de când instituţia a preluat această obligaţie, nicio altă firmă nu s-a ocupat de paza obiectivului, "Service Guard" primind, de la bun început, toate aceste contracte. Debutul a fost făcut prin acordarea contractului de urgenţă pe o perioadă de două luni, pentru ca apoi, la sfârşitul lunii octombrie 2009, să fie publicat în SEAP primul anunţ de participare. La licitaţia deschisă, ce avea ca şi criteriu de atribuire "preţul cel mai scăzut", au participat 3 societăţi. Întrucât în timpul procedurii s-au depus contestaţii, CJ Brăila i-a acordat societăţii un alt contract de urgenţă, pe o perioadă de o lună, pentru ca în final să declare societatea ca fiind câştigătoarea licitaţiei, încheind cu aceasta un contract pe 4 luni. În aprilie 2010, când urma să expire contractul, s-a organizat o nouă licitaţie, însă până la finalizarea acesteia, întrucât şi de această dată s-au depus contestaţii, "Service Guard" a primit un nou contract de urgenţă, pentru următoarele două luni. Fiind singura societate care a trimis ofertă pentru a participa la licitaţia din acest an, "Service Guard" a obţinut şi contractul actual, ce va expira în februarie 2011. În medie, pentru toată această perioadă în care s-a ocupat de paza Aerodromului Militar Ianca, firma lui Cornel Muşat a primit, lunar, aproximativ 46.500 lei.
În plus, tot până în februarie 2011, "Service Guard" va asigura şi paza altor obiective aparţinând Consiliului Judeţean Brăila, serviciu pentru care va primi 344.309 lei, societatea deţinând astfel monopolul în ceea ce priveşte contractele de pază cu CJ Brăila. "Vă aducem la cunoştinţă că Service Guard SRL este unica societate cu care Consiliul Judeţean Brăila are în prezent relaţii contractuale pentru servicii de pază în cazul obiectivelor administrate de instituţie", se arată într-o adresă semnată de preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.
Suspect este şi faptul că pentru paza aceluiaşi obiectiv, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a plătit altei societăţi de pază cu aproximativ 50% mai puţin în perioada în care avea obligaţii pe linia asigurării pazei fostului aerodrom, în condiţiile în care responsabilităţile firmei erau mai mari decât cele avute acum de "Service Guard", deoarece la acel moment se mai afla depozitată tehnică militară. "În perioada 1 decembrie 2006 - 30 septembrie 2009, paza obiectivului a fost asigurată în baza unor contracte de prestări servicii cu efective specializate de pază ale societăţii comerciale «Dialfa Security» SRL Galaţi, pentru care s-au plătit 1.068.798 lei", precizează MApN.
Vom reveni.
