PNL-iştii brăileni "pun tunurile" pe social democraţi ca urmare a scandalurilor şi problemelor apărute la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila şi la Spitalul Judeţean. Fostul preşedinte interimar al CJ, consilierul judeţean PNL Ovidiu Nechita a lansat, ieri, un comentariu pentru a sublinia că la conducerea unor instituţii atât de importante precum cele două menţionate mai sus este obligatoriu să ajungă oameni competenţi şi nu personaje susţinute politic. "Asistăm în aceste zile la o nouă formă de batjocorire a brăilenilor, manifestată prin dezinteresul PSD faţă de două subiecte extrem de importante: sănătatea şi educaţia. De fapt, batjocura nu este decât o continuare a politicii pe care PSD a promovat-o ani la rând în judeţul Brăila, prin oameni de tipul Bunea Stancu. Considerăm că practicile de acest gen trebuie să înceteze, iar liderii PSD trebuie să termine cu demagogia şi să recunoască deschis că situaţiile create la Spitalul Judeţean şi la Inspectoratul Şcolar Judeţean li se datorează în totalitate. Este inadmisibil ca două domenii extrem de importante pentru viaţa unui om, pentru soarta unui oraş, educaţia şi sănătatea, să fie târâte în scandaluri ce se consumă în jurul oamenilor pe care PSD i-a impus la conducere, iar liderii acestui partid să nu-şi asume nicio vină", a declarat Nechita.
Potrivit acestuia, social democraţii ar trebui să înţeleagă într-un final că epoca baronilor a apus şi să îşi ceară scuze public pentru eşecul administrativ. "Pe fond, cerem PSD să-şi asume deschis şi fără echivoc vinovăţia pentru situaţiile create şi să înceteze cu practicile cu care ne-au obişnuit de atâţia ani. Cerem ca la conducerea Inspectoratului Şcolar şi a Spitalului Judeţean să fie promovaţi, pe bază de concurs, oameni competenţi, tehnocraţi, şi nu să fie înlocuit un pesedist cu altul, doar pentru că la partid s-a schimbat şeful. PSD ar trebui să lase Brăila să respire, să lase la conducerea instituţiilor oameni care să servească interesul comun, binele public, şi nu pe cel al unor grupuri de interese", a conchis sursa citată.
Liberalii, profund dezamăgiţi de scandalul olimpiadelor
La rândul său, consilierul municipal PNL Cătălin Hagiu a ţinut să îşi manifeste dezamăgirea vizavi de scandalul iscat în privinţa rezultatelor de la olimpiade. Liberalul susţine că premiul oferit olimpicilor şi profesorilor de către administraţia brăileană pare să se fi transformat într-o iniţiativă regretabilă, în contextul în care anumite cadre didactice ar face orice ca să intre în posesia banilor respectivi. "Premierea olimpicilor şi a profesorilor care îi pregătesc se pare că s-a transformat, dintr-o iniţiativă în esenţă bună, într-o chestiune regretabilă. Pentru că ceea ce se întâmplă la olimpiadele şcolare desfăşurate în Brăila, evident nu la toate disciplinele, este inimaginabil! Scandalurile se ţin lanţ şi par să fie cauzate de dorinţa unor cadre didactice de a intra în posesia unor premii. La tinerii care concurează nu se gândeşte nimeni. Adulţii le ignoră munca, pasiunea şi inocenţa lor în a spera la a fi evaluaţi corect", a declarat Hagiu. Acesta îşi ridică totodată întrebarea ce fel de model primesc elevii în atare condiţii? "Îi învăţăm pe aceşti copii olimpici, încă de mici, că nu valoarea este cea care contează, ci influenţa sau interesul profesorului. Ideea în sine de competiţie, de fair play, îşi pierde sensul. Transformăm o competiţie a valorilor într-o competiţie a goanei după bani", conchide consilierul.
De pe locul VI, direct în naţională!
• la faza naţională a olimpiadei de limba franceză, la clasele a IX-a şi a X-a, judeţul Brăila va fi reprezentat de elevele care iniţial se clasaseră pe locurile VI şi III • asta deşi, chiar şi după contestaţii, ele au obţinut acelaşi punctaj, 97 de puncte, cât au avut elevele clasate pe locul I la prima corectare
Andreea ICONARU
Rezultatele finale ale Olimpiadei de limba franceză, care a avut loc sâmbătă, au fost făcute publice pe site-ul Liceului Pedagogic "D. P. Perpessicius", unitatea în care s-a organizat etapa judeţeană a concursului.
Contestaţiile depuse luni au răsturnat clasamentul. De exemplu, la clasa a IX-a, eleva de pe locul VI a obţinut în plus 14 puncte, în urma recorectării lucrării. Astfel, de la 83 de puncte, ea a sărit la 97 de puncte, la egalitate cu eleva care a avut acest punctaj de la prima corectare. Şi la clasa a X-a, situaţia e trasă la indigo. După ce s-au afişat primele rezultate, eleva de pe locul III, care a obţinut iniţial 95 de puncte, a considerat că lucrarea sa a fost subapreciată şi a depus contestaţie. În urma recorectării, lucrarea a primit 97 de puncte din partea comisiei, tot atât cât a obţinut şi eleva care s-a situat pe primul loc iniţial. Astfel, s-a creat situaţia în care la ambele clase pe locul I sunt clasaţi câte doi elevi.
Interesant este însă faptul că la etapa naţională, atât pentru clasa a IX-a cât şi pentru clasa a X-a vor participa elevii de pe locurile III, respectiv VI, care au depus contestaţie, şi nu cei care au avut de la început cel mai mare punctaj.
