• anunțul a fost făcut, recent, în cadrul unei conferințe de presă a PNL Brăila de secretarul de stat în cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, Cătălin Canciu, care a dorit să atragă atenția asupra înființării unui ONG menit să ajute la rezolvarea problemei colectării selective • potrivit acestuia, este vorba despre Asociația liberală brăileană ”Dăruiește un zâmbet”, care colaborează cu grupul ”Problema de pe strada mea” • Canciu a subliniat că asociația a realizat deja un chestionar pe această temă și în următoarea etapă își dorește să organizeze o întâlnire cu operatorul unic de salubritate, societatea RER • liberalii doresc să viziteze stația de sortare de la Vădeni, pentru a le demonstra brăilenilor că selectarea deșeurilor nu este în zadar • pe de altă parte, Canciu pledează pentru măsuri de coerciție la blocuri
Liberalii brăileni și-au asumat public să se implice în activități menite să ajute la conștientizarea populației în privința importanței colectării selective a gunoiului. Și nu oricum, ci prin înființarea unui ONG, dar și prin implicarea și colaborarea cu societatea civilă. Asta a anunțat în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc la sediul PNL Brăila, Cătălin Canciu, președintele organizației municipale a liberalilor, dar și secretar de stat în cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului (MAT). Ca o paranteză, la respectiva întâlnire cu presa au mai participat și președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, consilierul județean Alexandru Bucălău, dar și câteva nume mai mult sau mai puțin noi pentru tabăra liberalilor: medicul dentist Alexandru Bașno, fost consilier municipal PNL (acesta a candidat și pentru un fotoliu de senator), prezentat de Popa ca viitor prim-vicepreședinte al organizației municipale, antrenorul de kickbox la „Clubul Sportiv Urban Warrior Gym”, Dan Căpățînă (a candidat ca independent la alegerile locale pentru un post de consilier municipal), precum și Marius Luchescu, notar în Însurăței.
Revenind la problema legată de deșeurile care ajung la groapă în Brăila, Canciu a dorit să anunțe că înainte de sărbătorile pascale, a luat ființă Asociația liberală brăileană ”Dăruiește un zâmbet”, care își propune să contribuie la rezolvarea problemei deșeurilor. Acesta a susținut că alături de liberalii brăileni, dar și de un grup al societății civile ”Problema de pe strada mea”, deja a fost realizat un chestionar pe această temă în rândurile brăilenilor. Etapa a doua în acest proiect este, potrivit secretarului de stat, organizarea unei întâlniri cu operatorul unic de salubritate, societatea RER, dar și o eventuală vizită la stația de sortare a deșeurilor, pentru a le demonstra brăilenilor că merită să selecteze gunoiul și că întregul efort nu se pierde în „grămada” din mașinile operatorului, ci chiar este pus pe fracții și gestionat în mod corespunzător.
PNL-iștii brăileni susțin că și-au asumat această misiune civică
Potrivit lui Cătălin Canciu, după finalizarea dezbaterilor pe tema importanței colectării selective, ținta liberalilor este aceea de a ajunge la câteva concluzii menite să aducă îmbunătățiri pe această zonă. Secretarul de stat a dorit să atragă atenția că există deja țări în Europa care nu mai au gropi de gunoi și a reamintit că România are obligația ca până în 2035 să ajungă să depoziteze într-un astfel de spațiu doar 10% din deșeurile produse, lucru pe care în momentul de față nu îl consideră realizabil.
”O problemă gravă a orașului Brăila sunt deșeurile! Deșeuri pe care le vedem, le simțim. (...)Cum am gândit acest proiect? Am zis să vedem care este părerea brăilenilor. Ce cred ei despre colectare și despre colectarea selectivă care a demarat începând din luna martie. Am realizat un chestionar cu 13 itemi, 11 dintre ei cu răspunsuri multiple și două cu răspunsuri deschise. Am chestionat 504 brăileni, doamne și domni, de diferite vârste în baza unui eșantion care să fie cât mai reprezentativ pentru populația Brăilei. Am colectat aceste chestionare, am interpretat într-o primă fază răspunsurile date de brăileni. Urmând etapa a doua, în care dorim să realizăm o dezbatere publică, cu toți actorii interesați de acest fenomen, despre această problemă, până la urmă. De asemenea, am cooptat alături de noi grupul «Problema de pe strada mea», considerând că societatea civilă este importantă în semnalul pe care îl dă vizavi de aspectele negative, - că asta ne interesează -, în ceea ce privește conducerea administrația Brăila. Iar în final, după ce realizăm această dezbatere tragem niște concluzii. Dorim cu acest prilej să îmbunătățim colectarea selectivă, gândindu-ne că astăzi sunt țări în Europa care nu mai au gropi de gunoi. Iar noi, în România, până nu demult – nu știu ce se întâmplă astăzi, dar îi vom invita pe reprezentanții RER la discuții -, 70% din deșeuri le aruncam la groapa de gunoi. Ne-am asumat această misiune civică!”, a declarat Canciu.
La blocuri este marea problemă
Liberalii brăileni au afirmat că dacă în zona caselor lucrurile sunt destul de simple, deoarece în contextul în care gunoiul nu este selectat corect, angajații operatorului nu îl ridică pur și simplu, la blocuri, fiecare aruncă deșeurile după cum vrea, fără a fi sancționat în vreun fel. În acest context, Canciu și-a manifestat nemulțumirea în legătură cu lipsa de implicare a autorităților în toată această problemă, considerând că lucrurile au fost lăsate de izbeliște la capitolul informare. Totuși, nu autoritățile sunt responsabile la acest moment pentru informarea populației ci operatorul RER care încasează destui bani de la noi toți.
”La blocuri este o problemă. Pentru că oamenii în general când au ieșit din apartament consideră că este un spațiu al nimănui, și nu sunt conștienți că fiecare deșeu trebuie pus în locul dedicat. Și de aici imposibilitatea și cheltuirea unor sume foarte mari pentru ca aceste deșeuri să fie reciclate. Că asta este ideea. Mă uitam pe site-ul Ministerului Mediului, în punga pe care o duce un român la gunoi, 60% înseamnă deșeuri menajere. Care pot deveni compost relativ ușor. Prin descompunerea naturală, într-o anumită perioadă de timp să devină un produs bun, un produs pozitiv. Ceea ce nu se întâmplă la ora aceasta. În toate pubelele deșeurile sunt amestecate și nimic din ceea ce se dorește nu este îndeplinit”, a declarat Canciu.
Secretarul de stat la MAT a dorit să mai precizeze că una dintre țintele propuse de Asociația liberală brăileană ”Dăruiește un zâmbet”, este aceea de a ajunge în cele din urmă la stația de sortare, de unde să realizeze filmări pentru a demonstra oamenilor că selectarea se întâmplă cu adevărat și că este importantă contribuția fiecăruia.
”Să știți că brăileanul întreabă următorul lucru... De fapt, cred că ați auzit și dumneavoastră spunându-se: «La ce să selectez eu deșeurile, atâta timp cât toate sunt puse într-o mașină și duse într-o groapă comună, în care zac acolo zeci poate sute de ani unele dintre ele?!» Noi asta vrem! Să chemăm RER la o dezbatere. Să ne lase pe platforma aceea de selectare de la Vădeni, să facem un filmuleț, să difuzăm în spațiul social, astfel încât oamenii să vadă că această activitate vitală pentru orice om nu este de prisos”, a mai adăugat sursa citată.
PNL-istul a mai punctat că, în opinia sa, brăilenii nu au fost informați corect în legătură cu această problemă și că autoritățile s-au ferit să pună degetul pe ”I„ și să vină cu măsuri concrete și acțiuni menite să îndrepte astfel de comportamente greșite. Liberalul se referă probabil la amenzi. În aceste condiții de ce nu vin chiar consilierii PNL cu o inițiativă de reglementare în CLM?
”Brăilenii nu au fost informați cu absolut nimic! Pur și simplu le-au spus: de mâine, de luna viitoare așa facem. Ne facem și noi. Încercăm să mințim. Nu știu pe cine. Uniunea Europeană? Nu cred. Ei știu foarte bine ceea ce se întâmplă în România, ceea ce se întâmplă în Brăila. E un teatru ieftin. Vrem să inventăm apa caldă, în condițiile în care în țări europene se aplică acest sistem. Și cu coerciție, dar trebuie disciplină, efort din partea fiecăruia. Că nu este ușor să ai trei-patru recipiente în care să colectezi gunoiul. Dar trebuie să fim conștienți că facem pentru noi. Vorbim de dezvoltare durabilă, de o țară curată, de un loc în care să ne placă să trăim. Dacă trăim în această indiferență - și acum mă refer în primul rând la autorități, că ele sunt cele care dau tonul - , vom trăi așa la nesfârșit. Am văzut la atâtea țări europene soluții simple, care se pot aplica și la Brăila”, a mai adăugat acesta.
Ce întrebări le-au pus liberalii brăilenilor
Tot cu această ocazie, Cătălin Canciu a prezentat pe scurt câteva întrebări ce le-au fost adresate brăilenilor în cadrul chestionarului, în mare parte legate de taxa pe gunoi, precum și despre colectarea selectivă. Potrivit liberalului, cei mai mulți dintre cetățenii chestionați au considerat că plătesc prea mult lunar pentru acest serviciu.
”Și vreau să vă spun cam câți brăileni spun că nu sunt de acord cu prețul acestor deșeuri. «Știți că Primăria Municipiului Brăila a stabilit că fiecare cetățean trebuie să plătească suma de 17 lei/persoană/lună și că suma trebuie plătită indiferent de cantitatea de gunoi produsă?» Răspuns: «Da» – 238 (adică 47%), «Nu» – 247 (49%). «Suma trebuie plătită indiferent de cantitatea de gunoi?» Unii spun «Da», mai puțini, mai mulți spun «Nu». Sau «Considerați că taxa de 17 lei/persoană/lună stabilită de autoritățile locale este corectă?» 132 de persoane (26%) spun că este corectă, prea mare – 59%, adică 295 de persoane. În ceea ce privește prețul corect, brăilenii spun - cei 504 pe care noi i-am intervievat - , între 6 și 15 lei. Ar reprezenta 46% din cei interpretați. Cam jumătate. Și probleme sunt foarte multe. La case: Cum se aduc pubelele? Cine cumpără pubele, cetățeanul? Să le primească de la primărie? Să le primească de la operator? Dar asta este la partea de locuințe individuale și v-am spus la condominii, acolo este problema cea mai arzătoare”, a precizat Canciu în conferința de presă, ca un prim rezultat al chestionarului realizat de acest ONG.
