La împlinirea a 25 de ani de la moartea celui care a pus bazele fenomenului "Analele Brăilei", inginerul Gh. T. Marinescu, au fost reluate conferinţele tradiţionale ale acestei reviste, a explicat directorul Muzeului, dr. Ionel Cândea motivul reluării conferinţelor Analelor Brăilei. În perioada 1929 - 1940, au conferenţiat la Brăila, între alţii, Nicolae Iorga, Simion Mehedinţi, Nae Ionescu, Perpessicius, George Vâlsan, Mihail Manoilescu.
Acum, seria "Literatură", ciclul "Literatura română între tradiţie şi modernitate" l-a avut ca invitat pe prof. univ. dr. Nicolae Creţu de la Facultatea de Litere a Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, a cărui alocuţiune s-a numit "Tradiţie deschisă, modernitate substanţială". Teza sa a pornit de la clişeul că modernitatea ar pune sub semnul întrebării tradiţia şi a susţinut ideea că, de fapt, modernitatea şi tradiţia se completează şi susţin una pe cealaltă. "Eu cred că tradiţia adevărată este cea deschisă inteligent, selectiv, care nu înghite orice, nu încearcă să-şi asume ceea ce poate e potrivit în altă arie culturală. (...) O tradiţie deschisă presupune spirit critic. De cealaltă parte, modernitatea, poate fi autentică, substanţială, dar acest lucru se vede doar în timp pentru că modernitatea substanţială este singura integrată ulterior tradiţiei", a spus profesorul Nicolae Creţu. Pentru a argumenta această ideea a dus dezbaterea spre opere concrete ale unor personalităţi ale literaturii şi culturii: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu Ştefan Bănulescu, Lucian Blaga, Brâncuşi, dovedind că în realitate graniţa dintre modernitate şi tradiţie nu e rigidă. Profesorul Creţu a amintit şi de ideea lui T. S. Elliot menţionată în eseul "Tradiţie şi talent personal", că orice mare operă nouă reconfigurează tradiţia, o obligă la o nuanţare, iar aceste valori noi integrate tradiţiei apar ca nişte fermenţi ai deschiderii în continuare spre viitor. La final, conf. univ. dr. Zamfir Bălan l-a întrebat cum vede raportul dintre tradiţie şi modernitate prin prisma scriitorului de astăzi. A adus în discuţie două nume noi care promit, Nicolae Dabija şi Bogdan Popescu, apoi a precizat că legea culturii mari este îndrăzneala. "De ce au reuşit scriitorii noştri mari Emil Cioran, Eugen Ionesco, Mircea Eliade? Pentru că au fost excesivi. Pentru a fi modern e nevoie de îndrăzneală, de cutezanţă, dar cutezanţa asta trebuie să aibă acoperire. Eliade a avut îndrăzneala de a susţine un nou curent, de a crea o nouă tradiţie universitară în domeniul hermeneuticii religiilor, în total răspăr după ce era după Cel de-al doilea război mondial. Trebuie să ai curaj, să ai nebunia ta, a unei idei cheie, să mergi pe ea. Consecvenţa cu sine sigur aduce o recunoaştere", a mai spus prof. univ. dr. Nicolae Creţu.
