Comisia Europeană a trimis Guvernului român mai multe observaţii la Acordul de Parteneriat, atrăgând atenţia asupra lecţiilor neînvăţate, a alocărilor dezechilibrate şi neîndeplinirii unor condiţionalităţi ex-ante, precum nerespectarea legislaţiei UE în domeniul achiziţiilor publice.
Legislaţia achiziţiilor publice încalcă directiva europeană
În ceea ce priveşte condiţionalităţile ex-ante, Comisia apreciază că România nu a reuşit să îndeplinească multe dintre ele. Astfel, CE atrage atenţia din nou asupra achiziţiilor publice.
"Comisia nu este de acord cu presupusa îndeplinire a condiţionalităţilor. În pofida progreselor recente, timide, sistemul de achiziţii publice necesită în continuare îmbunătăţiri semnificative pentru a fi considerat eficient", se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.
Potrivit Comisiei, România are în continuare "prevederi legale care încalcă directiva europeană în domeniu şi care subminează eficienţa sistemului de achiziţii publice".
"Transparenţa procedurilor de achiziţii publice este pusă în pericol de o lipsă de coerenţă şi de consecvenţă a avizelor emise de diferite instituţii. Trebuie implementate eficient mecanisme pentru detectarea şi prevenirea conflictelor de interese, indiferent de sursa de finanţare", se mai arată în document.
O altă condiţionalitate neîndeplinită se referă la ajutorul de stat, fapt pentru care România trebuie să prezinte un plan, potrivit recomandărilor Comisiei.
Referitor la certificatele verzi, CE solicită clarificări asupra modului în care certificatele suspendate vor fi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile şi asupra scutirii marilor consumatori industriali de la obligaţia de a achiziţiona certificate verzi pentru o anumită parte a consumului de energie electrică.
Alte condiţionalităţi ex-ante neîndeplinite sau îndeplinite parţial se referă la Agenda Digitală, la managementul apelor şi al deşeurilor, la prezenţa tinerilor pe piaţa muncii, îmbătrânirea, sau reducerea sărăciei.
Prin urmare, Comisia solicită României să-i prezinte măsurile pe care le va lua pentru îndeplinirea acestor condiţionalităţi, dar atrage atenţia, totodată, că există un risc rezultat din adoptarea târzie a strategiilor.
În opinia Comisiei, realizarea cadastrului finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) este încă neclară şi trebuie să fie reformulat pentru a reflecta în mod adecvat prevederile fondului.
Instrumente noi pentru accesul IMM-urilor la finanţare
În privinţa IMM-urilor, CE reaminteşte că la Consiliul European din 25 octombrie 2013 statele membre au fost invitate să folosească mai bine oportunităţile oferite de Iniţiativa pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, în special în ceea ce priveşte creşterea volumului de împrumuturi.
Comisia invită "România să precizeze în Acordul de Parteneriat dacă intenţionează să folosească resursele din Fondul European de Dezvoltare Regională şi din Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală pentru a crea noi instrumente financiare în cadrul Iniţiativei pentru IMM".
Reintroducerea Strategiei Anticorupţie
CE consideră că referirea la Strategia Anticorupţie trebuie să fie reintrodusă în Acordul de Parteneriat.
Reformei administrative şi judiciare din România "ar trebui să i se acorde cea mai mare prioritate şi ar trebui să fie pusă în aplicare cât mai curând posibil, pe baza strategiilor aferente privind reforma administraţiei publice şi cu privire la dezvoltarea sistemului judiciar şi a planurilor de acţiune corespunzătoare", precizează documentul.
Alocările bugetare - dezechilibre îngrijorătoare
"Alocarea bugetară propusă prezintă în continuare dezechilibre îngrijorătoare. Alocarea pentru mediu în cadrul Fondului de Coeziune a fost redusă, subminând capacitatea României de a implementa ivestiţiile cerute de acquis-ul comunitar", crede Comisia.
Totodată, aceasta consideră nejustificată propunerea de a transfera 3% din alocarea pentru regiunile mai puţin dezvoltate către regiunile mai dezvoltate.
În ceea ce priveşte problema romilor, CE sfătuieşte autorităţile române să se asigure de faptul că obiectivele integrării sunt conforme cu nevoile acestei etnii.
Referitor la abordarea integrată propusă de Guvern pentru banii din Fondul Social European, Comisia precizează că, exceptând dezvoltarea comunităţilor locale, nu sunt oferite niciun fel de informaţii privind măsurile care vor fi luate pentru implementarea acestei abordări integrate. "Ca urmare a experienţei proastei coordonări din perioada 2007-2013, acest lucru este deosebit de important", spun experţii europeni.
Totodată, Comisia vrea să ştie cum se reflectă în Acordul de Parteneriat sugestiile partenerilor de dialog ai autorităţilor române.
Unele provocări identificate nu se regăsesc în priorităţile propuse în Acordul de Parteneriat, CE dând ca exemplu siguranţa rutieră.
O altă observaţie se referă la faptul că, deşi se precizează în mod repetat că zona rurală este prioritară, nu se dă nicio indicaţie privind procentul de populaţie şi teritoriu ce aparţin acestei zone.
Chiar dacă România a făcut nişte modificări în privinţa finanţării sectorului agricol, Executivul european consideră că nu au fost învăţate lecţiile din perioada 2007-2013 privind îmbunătăţirea competitivităţii sectorului şi restructurarea fermelor.
Priorităţile TEN-T, incluse în Acordul de Parteneriat
În ceea ce priveşte Masterplanul de transport, pe care Guvernul trebuie să-l stabilească, ar trebui să fie confirmat faptul că priorităţile TEN-T şi coridoarele sale reprezintă un criteriu de prioritizare în cadrul Acordului de Parteneriat, recomandă Comisia.
Autorităţilor române li se pune în vedere că infrastructura aeroportuară este eligibilă doar când priveşte "protecţia mediului sau este însoţită de investiţii care să reducă impactul negativ asupra mediului".
CE recomandă Bucureştiului să identifice zonele în care este necesară reabilitarea sistemului de irigaţii pentru a face faţă riscului provocat de secetă şi schimbărilor climatice. Totodată, solicită identificarea fondurilor naţionale şi europene pentru această reabilitare.
De asemenea, Comisia cere măsuri privind protejarea suprafeţelor mari de păduri, precum şi o distincţie clară între obiectivele unei exploatări sustenabile şi conservarea biodiversităţii.
Inexistenţa unor măsuri privind creşterea mobilităţii interne pe piaţa muncii
Secţiunea dedicată incluziunii sociale şi creării de locuri de muncă se referă exclusiv la dimensiunile teritoriale, fără a sublinia principalele provocări din acest sector. Astfel, Comisia atrage atenţia că femeile nu mai sunt considerate un grup vulnerabil, deşi există în continuare o diferenţă între numărul femeilor angajate şi cel al bărbaţilor.
Experţii de la Bruxelles doresc ca în Acordul de Parteneriat să fie incluse măsuri privind creşterea mobilităţii naţionale şi interne a forţei muncii. "O participare crescută pe piaţa muncii pentru toate grupurile prioritare pare a fi o nevoie de dezvoltare, dar ea nu este prezentată în text", apreciază aceştia.
În observaţii se arată că tinerii care împlinesc 18 ani şi părăsesc căminele nu sunt incluşi printre grupurile cele mai expuse la sărăcie. În ceea ce-i priveşte pe bătrâni, în afară de propunerea privind reducerea numărului de ocupanţi ai unui azil (mai puţin de 50 de persoane), nu sunt propuse alte măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
Potrivit Comisiei, Acordul de Parteneriat nu ar trebui să cuprindă informaţii despre finanţarea unor anumite spitale regionale, aceastea ţinând de programele operaţionale. În plus, CE remarcă faptul că este neclar cum se împacă această finanţare pentru spitalele regionale cu resursele bugetare limitate, în contextul în care trebuie acordată o atenţie specială zonei de ambulatoriu şi îngrijirea pacienţilor la domiciliu.
Comisia solicită, totodată, o reevaluare a modului în care va fi îmbunătăţit accesul populaţiei din zonele rurale şi din cele urbane defavorizate la servicii sociale.
Lipsa fondurilor pentru a preveni abandonul şcolar
Şi la capitolul educaţie, Executivul de la Bruxelles remarcă o serie de disparităţi, atrăgând atenţia asupra faptului că fenomenul de segregare în şcoli nu este analizat pe deplin în Acord, în condiţiile în care ar trebui să se afle printre priorităţile propuse. Tot printre priorităţi ar trebui să se afle şi disparitatea dintre nevoile pieţei muncii şi pregătirea oferită în şcoli. Observaţia este valabilă şi pentru educaţia terţiară.
Comisia remarcă faptul că nu sunt oferite niciun fel de informaţii privind cauzele mobilităţii reduse a studenţilor şi nu există analize referitoare la calitatea învăţământului şi a cercetării din România.
Bruxelles-ul nu este mulţumit nici de faptul că nu sunt identificate fonduri pentru a redresa situaţia îngrijorătoare a abandonului şcolar.
Ministerul Fondurilor Europene a trimis, la 31 martie, oficial propunerea de Acord de Parteneriat 2014-2020 Comisiei Europene, prin sistemul informatic de comunicare - Structural Funds Communication (SFC), potrivit unui comunicat al MFE.
Potrivit regulamentelor europene, Comisia are la dispoziţie trei luni pentru a analiza documentul, "perioadă de timp care poate fi întreruptă dacă statului membru îi sunt transmise comentarii pe marginea acestui document, proces absolut normal aplicabil tuturor statelor UE", a declarat, la 1 aprilie, ministrul Eugen Teodorovici.
Comisia Europeană a criticat prima versiune a Acordului de Parteneriat, pe care l-a catalogat drept "incoerent şi fără priorităţi clare".
"Sunt detalii/repetiţii extensive pentru anumite necesităţi în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesităţile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă şi pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente şi avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman", se arăta într-un document al CE obţinut de MEDIAFAX.
Experţii avertizau că lecţiile învăţate în perioada 2007-2013, în care România de asemenea a avut la dispoziţie fonduri comunitare pe care însă nu le-a putut atrage, ar trebui mai bine valorificate, cu accent pe capacitatea proprie de a îndeplini obiectivele, şi insistă asupra faptului că definiţia priorităţilor de finanţare este de multe ori prea vagă sau generică pentru a înţelege scopul efectiv al acţiunii, iar lista priorităţilor este prea largă într-o "încercare aparentă" de a se adresa tuturor necesităţilor sectoriale.
Aceasta riscă, în opinia CE, să genereze o pierdere a capacităţii de a îndeplini obiectivele, ceea ce ar afecta negativ eficienţa şi impactul fondurilor europene când, de fapt, nivelul de absorbţie ar trebui să crească în comparaţie cu perioada anterioară.
