• halul în care a ajuns să arate intrarea în oraş, dinspre Galaţi, nu le face deloc cinste brăilenilor • lacul Ganea, altădată raiul pescarilor, a ajuns o groapă de gunoi • Primăria promite măsuri, dar la anul
Orice intrare într-un oraş ar trebui să fie o carte de vizită onorabilă. La Brăila, autorităţile locale fac demersuri pentru intrarea în normalitate, numai că eforturile Primăriei sunt zădărnicite de comportamentul necivilizat al unor localnici sau de anumite aspectele care trenează de ani de zile.
Un exemplu în acest sens poate fi găsit în zona cuprinsă între fosta fabrică de cărămizi şi Vadul Catagaţei. Dar ca să vezi amploarea fenomenului este nevoie de o dronă. Ori „să admiri peisajul” tocmai de sus, cu un binoclu, de pe Str. Viilor, de pe promontoriul plin de sutele de tone de gunoaie aruncate de-a lungul anilor, peste care a crescut iarba. Vegetaţia nu poate acoperi, însă, blocurile mari din beton. Coborând, cu privirea spre drumul de asfalt ce duce spre Galaţi, dai de un teren frământat mai ceva ca poligonul de la Cincu, fiind nevoit să ocoleşti gropile de împrumut cu argilă şi haldele de gunoi create ad-hoc. Te întâmpină apoi, ca şi pe cei ce vin în Brăila, aspectul dezolant al fostei cărămidării şi al unei barăci de pe un teren proprietate privată. Chiar dacă s-a curăţat vegetaţia, inclusiv prin punerea ei la pământ, paralel cu şoseaua, însă, dincolo de un şanţ plin cu apă tot mai există buruieni care obturează vizibilitatea spre sensul giratoriu de la intersecţia cu Str. Mircea Mălăeru.
Pe un tăpşan, către ANL, pasc vacile şi caii unor brăiliţeni, iar dincolo de cele două linii de cale ferate este lacul Ganea, faimos cândva pentru locurile de pescuit şi terasa ce rivaliza cu fosta Corotişca. Acum, din cele 7 ha ale lacului (o adevărată microdeltă), trei hectare au devenit depozitul de deşeuri inerte al oraşului. Mai mult, spre latura dinspre liniile de tren abundă mizeria şi gunoaiele, între care au fost aduşi circa 100 de stupi - pentru flora din pădurea de la Dunăre. Culmea este că aici există şi un aşa-zis drum al hoţilor, pe unde trec cei care fură lemne cu căruţa, dar şi cei care aruncă gunoaie şi deşeuri inerte, chiar depăşind o parodie de barieră particulară (zice-se, contracost!). Lângă o staţie intermediară a CUP Dunărea, s-a creat, de asemenea, un alt acces al celor certaţi cu bunul simţ.
Noroc că dincolo de toate aceste nereguli grave, te încântă liniştea totală şi priveliştea lacului, vegetaţia de stuf şi papură, dar mai ales prezenţa a circa 20 lebede albe şi graţioase, înconjurate de raţe jucăuşe, pescăruşi şi alte păsări de baltă.
Primarul Marian Dragomir ne-a declarat că, pentru 2017, printre priorităţile de grad superior se înscrie şi amintita zonă. Dar, sublinia acesta cu mâhnire, „eforturile şi răspunderile se cuvin a fi conjugate, fiindcă este vorba de mai mulţi proprietari implicaţi , iar, nu în ultimul rând, hotărâtoare este atitudinea brăilenilor care consideră aceste terenuri ca fiind ale nimănui”.
