"După discuţii pe care le-am avut la Braşov, ca parlamentar de Braşov, cu reprezentanţii marilor confederaţii sindicale, care mi-au propus o serie de amendamente la Legea pensiilor, am propus să declanşăm un demers pentru un referendum naţional pe tema punctului de pensie minimum 45% din salariul mediu brut. Este o propunere pe care o voi formula luni la Biroul Permanent Naţional al partidului şi chiar dacă nu ţine de noi, partidele politice sau de Parlament să declanşăm un referendum naţional pe această temă - competenţa aparţine preşedintelui - putem să declanşăm o procedură publică", a spus Corlăţean duminică, la Antena 3.
Senatorul PSD a adăugat că va propune lansarea unei "petiţii naţionale" de strângere de semnături, alături de organizaţiile pensionarilor, pentru a demonstra susţinerea publică în sensul unei decizii de declanşare a referendumului.
Cât priveşte sursele de finanţare pentru pensii, Corlăţean a vorbit de stoparea "risipirii banului public" şi de necesitatea stabilirii priorităţilor. "Sunt convins că pot exista, dacă gestionăm altfel banul public, resurse pentru acest 45% punctul de pensie", a spus senatorul social-democrat.
Potrivit Legii 3/2000, referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la revizuirea Constituţiei, demiterea preşedintelui Romaniei, probleme de interes naţional.
Preşedintele, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional, iar problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de şeful statului, prin decret. Sunt considerate probleme de interes naţional adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării, precum şi adoptarea unor "decizii politice deosebite": regimul general al proprietăţii publice şi private, organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală, organizarea generală a învăţământului, structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale, încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durata nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani, integrarea României în structurile europene şi euroatlantice, regimul general al cultelor.
