"Lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine - indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni - în spaţiul public a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept", se arată într-o poziţie a CSM, făcută publică joi faţă de proiectul de autonomie a ţinutului secuiesc.
În calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind "Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România", Consiliul reaminteşte că la Art. 152 privind "Limitele revizuirii" (1) se prevede că "Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii".
CSM evidenţiază prevederile constituţionale care se referă la înfăptuirea justiţiei în România: "Justiţia se înfăptuieşte în numele legii", este "unică, imparţială şi egală pentru toţi" iar "judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii".
Un alt argument invocat de magistraţii din CSM se referă la statutul judecătorilor, care, potrivit Constituţiei, sunt numiţi de preşedinte şi sunt inamovibili, în timp ce propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa CSM.
În continuare, Consiliul face referire şi la prevederile din Legea fundamentală care privesc instanţele, competenţele acestora, controlul judecătoresc şi faptul că este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare.
De asemenea, în privinţa folosirii limbii materne în justiţie, CSM arată că procedura judiciară se desfăşoară, conform Constituţiei, în limba română, dar cetăţenii aparţinând minorităţilor au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor şi pot folosi interpreţi.
Alte trimiteri la Constituţie în poziţia faţă de proiectul privind autonomia aşa-zisului ţinut secuiesc au în vedere rolul Ministerului Public şi al CSM.
Proiectul autonomiei, în dezbatere publică
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat la sfârşitul lunii august că proiectul UDMR de autonomie, care are aproape 100 de articole şi îşi are originea în modelul Tirolului de Sud, el precizând că acesta poate fi amendat înainte de a fi supus unei dezbateri publice. Kelemen a subliniat că nu poate avansa o dată privind finalizarea proiectului de autonomie iniţiat de UDMR, în condiţiile în care proiectul este unul "foarte vast, foarte detaliat". "Avem intenţia de a purta un dialog cu toată societatea românească, iar acest lucru nu se poate face nici într-o săptămână, nici într-o lună, pentru că este un lucru extrem de serios, unul extrem de sensibil, dar în acelaşi timp este un lucru absolut firesc şi normal să ai iniţiative, pentru că trăim într-o societate liberă", a mai spus preşedintele UDMR.
Cu o săptămână în urmă, premierul Victor Ponta declara că nu a discutat cu liderii UDMR despre proiectul acestora privind autonomia, el arătând că nu va fi de acord cu adoptarea lui de către Parlament.
