Teoriile economice asumate de două personalităţi ale culturii româneşti, Nae Ionescu şi Petre Ţuţea, au fost prezentate ieri, în cadrul Conferinţei Analele Brăilei, seria Istoria Culturii. Lect. univ. dr. Valentin Popa a precizat că din punctul de vedere al filosofului Nae Ionescu, noţiunea de cultură nu vizează doar creaţia artistică, ştiinţifică, ci şi creaţia în domeniul economic. "Criteriul de delimitare este acela ca opera să fie produsă de dragul ei, nu pentru un beneficiu. Şi o altă idee care a stat la baza gândirii economice a lui Nae Ionescu a fost aceea că la originea capitalismului se află oamenii aventurieri", a explicat lect. univ. dr. Valentin Popa. Cercetătorul Florin Mitrea a structurat gândirea economică a lui Petre Ţuţea în trei etape. În prima etapă, de la 1935, Ţuţea susţinea că România modernă este rezultatul unui compromis între banul occidental şi anarhia internă şi e nevoie ca statul român să fie redat poporului. În a doua etapă, în 1938, spunea că orice se face practic trebuie să aibă o bază teoretică clară. În a treia etapă, din 1965 Ţuţea susţinea că ideea cooperaţiei este soluţia pentru economia românească.
La final au fost prezentate şi cele două volume tipărite la editura Eikon din Cluj, în acest an: Vasile Băncilă - "Nae Ionescu, un cavaler prestant al spiritului" şi Petre Ţuţea, "Reflecţii religioase asupra cunoaşterii".
