A fost un inceput de an formidabil! Cam asa cum l-am terminat pe 2006. Adica am luat-o in viteza si tot asa o tinem. Dupa 19 carti in 2006, vor urma in acest an 40. si asta doar in colecta de carti F/SF. La care se adauga noile serii... Nu spun care, sa mai ramina si un pic de surpriza. Ba, as putea aminti politistele, ca deja au aparut doua.
Cea mai interesanta experinta din acest an a fost vizita la un agent literar. De unde ne-am intors cu 36 de volume. Inca din prima zi am intrat in etapa de lectura, sa vedem, sa "pipaim“, sa simtim. Cartile, autorii. Sa ne hotarim care din aceste carti vor avea editii romanesti. Ce i s-ar potrivi cititorului roman, ce s-ar vinde. si, in acelasi timp, sa ne multumeasca si pe noi, ca editori.
Ingrata mai e soarta editorului! Pentru ca un editor nu poate scoate numai cartile pe care le iubeste si in a caror valoare literara crede, trebuie ca acestea sa se mai si vinda. A trecut de mult vremea in care piata inghitea tot - sau aproape tot -, a trecut vremea editorilor-poeti care se ocupau numai cu capodopere. Productia de carte a devenit industrie si se supune pietii, cererii si ofertei. si e greu sa tii echilibrul. Nu poti spune la nesfirsit ca cererea dicteaza si ca editorul se supune gustului cumparatorului de carte. Dar nici s-o tii intruna cu "latura formatoare“ a cartilor. Pentru ca mai exista si divertisment. si pentru ca, la urma urmei, o editura trebuie sa traiasca din ceea ce vinde. Ei, si din aceasta dilema nu putem iesi. Dar, vorba aceea, e bine sa incercam.
Toate editurile importante incearca sa-si diversifice oferta, sa ajunga la cit mai multi cititori. Sa atraga citiorii nu spre titluri, ci spre brandul editurii. si de aceea "lupta“ pentru copyrighturi s-a ascutit, batalia se da pe net, prin reviste, in toate sursele de documentare, apoi in birourile agentilor literari. Cine e mai pe faza, cine afla primul de anumite carti de succes si pune mina pe ele are sanse. Batalia se da la nivel de documentare si de aceea importante sint echipele. Pentru ca un singur om nu le poate face pe toate. E nevoie de o echipa care sa lucreze ca o singura fiinta.
Notorietatea se cistiga greu si se poate pierde repede. De aceea e nevoie si de constanta. Nu ajunge sa scoti doua hituri pe an. Trebuie sa surprinzi mereu cititorii, sa-i faci sa se intrebe "oare ce ne mai rezerva editura luna viitoare?“
Luna viitoare, noi, editura, venim cu un roman despre Frida, scris de Barbara Mujica, venim cu inca un roman de Neil Gaiman, venim cu primele doua romane din seria Amber a lui Roger Zelazny. Despre aprilie, vorbim in martie.
Cea mai interesanta experinta din acest an a fost vizita la un agent literar. De unde ne-am intors cu 36 de volume. Inca din prima zi am intrat in etapa de lectura, sa vedem, sa "pipaim“, sa simtim. Cartile, autorii. Sa ne hotarim care din aceste carti vor avea editii romanesti. Ce i s-ar potrivi cititorului roman, ce s-ar vinde. si, in acelasi timp, sa ne multumeasca si pe noi, ca editori.
Ingrata mai e soarta editorului! Pentru ca un editor nu poate scoate numai cartile pe care le iubeste si in a caror valoare literara crede, trebuie ca acestea sa se mai si vinda. A trecut de mult vremea in care piata inghitea tot - sau aproape tot -, a trecut vremea editorilor-poeti care se ocupau numai cu capodopere. Productia de carte a devenit industrie si se supune pietii, cererii si ofertei. si e greu sa tii echilibrul. Nu poti spune la nesfirsit ca cererea dicteaza si ca editorul se supune gustului cumparatorului de carte. Dar nici s-o tii intruna cu "latura formatoare“ a cartilor. Pentru ca mai exista si divertisment. si pentru ca, la urma urmei, o editura trebuie sa traiasca din ceea ce vinde. Ei, si din aceasta dilema nu putem iesi. Dar, vorba aceea, e bine sa incercam.
Toate editurile importante incearca sa-si diversifice oferta, sa ajunga la cit mai multi cititori. Sa atraga citiorii nu spre titluri, ci spre brandul editurii. si de aceea "lupta“ pentru copyrighturi s-a ascutit, batalia se da pe net, prin reviste, in toate sursele de documentare, apoi in birourile agentilor literari. Cine e mai pe faza, cine afla primul de anumite carti de succes si pune mina pe ele are sanse. Batalia se da la nivel de documentare si de aceea importante sint echipele. Pentru ca un singur om nu le poate face pe toate. E nevoie de o echipa care sa lucreze ca o singura fiinta.
Notorietatea se cistiga greu si se poate pierde repede. De aceea e nevoie si de constanta. Nu ajunge sa scoti doua hituri pe an. Trebuie sa surprinzi mereu cititorii, sa-i faci sa se intrebe "oare ce ne mai rezerva editura luna viitoare?“
Luna viitoare, noi, editura, venim cu un roman despre Frida, scris de Barbara Mujica, venim cu inca un roman de Neil Gaiman, venim cu primele doua romane din seria Amber a lui Roger Zelazny. Despre aprilie, vorbim in martie.
