• în judeţul Brăila singurele partide care au trecut pragul de 5% sunt: PSD - 27,02%, Pro România - 22,40%, PNL - 21,22%, Alianţa 2020 USR PLUS - 13,69% şi PMP - 5,05% • în municipiu, Pro România ocupă prima poziţie cu 24,69%, urmat de PSD cu 24,68% • potrivit BEC: PNL a obţinut 10 mandate de europarlamentari; PSD - 9; Alianţa 2020 USR-PLUS - 8; Pro România - 2; PMP şi UDMR câte 2 • tot la nivel naţional, 6.459.383 dintre români au răspuns “DA” la prima întrebare în cadrul Referendumului pe Justiţie şi 6.477.865 la cea de-a doua, în timp ce 1.059.383, respectiv 1.038.916 au spus “NU” • în judeţul nostru, 81.593 (76,20%) dintre brăileni au răspuns cu “DA” la prima întrebare şi 81.583 (76,19%) la cea de-a doua, în timp ce doar 18.504 (17,28%), respectiv 18.467 (17,25%) au pus ştampila pe “NU”
Biroul Electoral Central (BEC) a publicat abia luni, 3 iunie, rezultatele finale de la Alegerile Europarlamentare şi Referendumul pe Justiţie din 26 mai. Astfel, precizăm că în ceea ce priveşte judeţul Brăila, în cele 280 de secţii de votare s-au prezentat la urne 127.780 din cei 289.639 de alegători înscrişi pe lista electorală permanentă. Discutăm despre 123.347 voturi valabil exprimate şi 4.412 nule. Ei bine, dacă aruncăm o privire asupra voturilor primite de partidele politice, alianţele şi candidaţii independenţi care s-au înscris în alegeri, putem observa că topul voturilor valabil exprimate arată în felul următor. Pe prima poziţie la nivelul judeţului Brăila se află PSD cu 33.324 de voturi (27,02%), urmat pe 2 de Pro România cu 27.625 (22,40%); pe 3 de PNL - 26.169 (21,22%); 4. Alianţa 2020 USR PLUS - 16.886 (13,69%) şi 5. PMP - 6.224 (5,05%).
Precizăm că sub pragul minim de 5% s-au poziţionat următorii: 6. ALDE - 3.579 (2,90%); 7. George Nicolae Simion - 2.263 (1,83%); 8. Gregoriana Carmen Tudoran - 1.434 (1,16%); 9. Partidul PRODEMO - 1.156 (0,94%); 10. UNPR - 921 (0,75%); 11. Peter Costea - 878 (0,71%); 12. PRU - 814 (0,66%); 13. UDMR - 723 (0,59%); 14. PSR - 677 (0,55%); 15. PSDI - 406 (0,33%); 16. BUN - 268 (0,22%).
Situaţia votului pe Municipiul Brăila arată uşor diferit, în sensul că aici pe prima poziţie se află Partidul Pro România şi nu Partidul Social Democrat. Mai exact, aici discutăm despre 140 de secţii la care au votat 80.779 de brăileni. Concret, 78.710 voturi valabil exprimate şi 2.048 nule.
Aici topul partidelor care au depăşit pragul de 5% arată astfel: 1. Pro România - 19.436 (24,69%); 2. PSD - 19.432 (24,68%); 3. PNL - 13.381 (17%); 4. Alianţa 2020 USR PLUS - 12.888 (16,37%); 5. PMP - 4.389 (5,57%).
Sub acest prag minim s-au poziţionat: 6. ALDE - 2.438 (3,09%); 7. George Nicolae Simion - 1.779 (2,26%); 8. Gregoriana Carmen Tudoran - 1.141 (1,44%); 9. Partidul PRODEMO - 770 (0,97%); 10. Peter Costea - 658 (0,83%); 11. PRU - 616 (0,78%); 12. UNPR - 563 (0,71%); 13. PSR - 440 (0,55%); 14. UDMR - 362 (0,45%); 15. PSDI - 248 (0,31%); 16. BUN - 169 (0,21%).
Câte mandate de europarlamentari au obţinut câştigătorii la nivel naţional
Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale care s-au prezentat la urne la nivel naţional în cadrul Alegerilor Europarlamentare a fost de 9.352.472, iar numărul voturilor valabil exprimate - 9.069.822. Precizăm că potrivit datelor furnizate de BEC, 274.415 voturi au fost nule. Astfel, clasamentul partidelor, după voturile obţinute la nivel naţional arată astfel: PNL - 2.449.068 voturi; PSD - 2.040.765 voturi; Alianţa 2020 USR-PLUS - 2.028.236 voturi; Pro România - 583.916 voturi; Mişcarea Populară - 522.104 voturi; UDMR - 476.777 voturi
De reţinut că potrivit informaţiilor furnizate de Biroul Electoral Central, numărul mandatelor pe care le-a primit fiecare partid sunt următoarele: PNL are 10 mandate de europarlamentari; PSD - 9 mandate; Alianţa 2020 USR-PLUS 8 - mandate; Pro România - 2 mandate; Mişcarea Populară - 2 mandate; UDMR - 2 mandate.
Astfel, în ceea ce îi priveşte pe cei care au depăşit pragul de 5%, menţionăm că lista candidaţilor arată în felul următor: PNL vine cu Rareş Bogdan pe prima poziţie, urmat pe 2 de Mircea Hava; 3. Siegfried Mureşan; 4. Vasile Blaga; 5. Adina Vălean; 6. Daniel Buda; 7. Dan Motreanu; 8. Gheorghe Falcă; 9. Cristian Buşoi; 10. Marian Jean Marinescu.
Lista candidaţilor PSD: 1. Rovana Plumb; 2. Carmen Avram; 3. Claudiu Manda; 4. Chris Terhes; 5. Dan Nica; 6. Maria Grapini; 7. Tudor Ciuhodaru; 8. Dragoş Benea; 9. Victor Negrescu.
Lista candidaţilor Alianţei USR-PLUS; 1. Dacian Cioloş; 2. Cristian Ghinea; 3. Dragoş Pîslaru; 4. Clotilde Armand; 5. Dragoş Tudorache; 6. Nicolae Ştefănuţă; 7. Vlad Botoş; 8. Ramona Strugariu.
Lista candidaţilor Pro România: 1. Victor Ponta; 2. Corina Creţu. Aici, trebuie specificat totuşi că Victor Ponta a anunţat încă din luna februarie că nu va merge la Bruxelles şi că locul său va fi luat de următorul candidat, fostul premier al României, brăileanul Mihai Tudose.
Lista candidaţilor Mişcarea Populară: 1. Traian Băsescu; 2. Eugen Tomac.
Lista candidaţilor UDMR: 1. Winkler Iuliu; 2. Vincze Lorant
Românii şi brăilenii, “pentru” Justiţie
Rezultatele finale la Referendumul pe Justiţie iniţiat de preşedintele României Klaus Iohannis din 26 mai, au fost publicate tot luni de către BEC. Facem precizarea că la acest referendum au existat două buletine de vot. Primul
s-a referit la “Interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie”, iar alegătorii au avut de răspuns cu “DA” sau “NU” la întrebarea: “Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
Buletinul de vot nr. 2 la referendum s-a referit la “Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe”.
Aici întrebarea a fost: “Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”
Ei bine, în judeţul Brăila, numărul persoanelor înscrise pe listele permanente la Referendum a fost de 289.703, din care s-au prezentat la urne 107.081 de alegători. Astfel, la întrebarea 1: 81.593 (76,20%) au pus ştampila pe “DA” şi 18.504 (17,28%) pe “NU”, în timp ce 6.984 au anulat votul. La întrebarea 2: 81.583 (76,19%) au spus “DA”, în şi doar 18.467 (17,25%) “NU”, în timp ce 7.031 au anulat votul.
Dacă facem o analiză a votului pe Municipiul Brăila, trebuie precizat că aici numărul participanţilor a fost 66.496 la prima întrebare şi 111.195 la cea de-a doua întrebare. Astfel, la primul buletin de vot 53.011 (79,72%) dintre alegători au pus ştampila pe “DA” şi 10.195 (15,33%) pe “NU”, în timp ce la al doilea buletin de vot au răspuns cu “DA” - 84.666 (76,14%) şi cu “NU” - 19.724 (17,73%) de persoane.
La nivel naţional, potrivit datelor finale centralizate de BEC, din 7.922.591 de participanţi, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.
Numărul voturilor exprimate cu „NU” pentru prima întrebare este de 1.059.678, în timp ce pentru a doua întrebare este de 1.038.916. Cel al participanţilor care au votat în cadrul referendumului pentru prima întrebare este de 7.922.591 votanţi, iar pentru a doua, 7.923.869.
La prima întrebare au fost 403.530 de voturi nule, iar la cea de-a doua - 407.081.
