Klaus Werner Iohannis este profesor de fizică, de origine germană, născut în România. Devenit om politic, a ajuns la al patrulea mandat de primar al Sibiului. Din iunie 2014, este preşedintele PNL şi candidatul Alianţei Creştin Liberale la alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu, Iohannis este căsătorit cu Carmen Iohannis, profesoară de limbă engleză la Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr din Sibiu.
În 2000, Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) a decis să participe cu un candidat propriu la alegerile locale din Sibiu şi l-a desemnat în această poziţie pe Klaus Iohannis, care a fost ales primar în al doilea tur de scrutin.
Iohannis s-a înscris în PNL în februarie 2013. A fost mai întâi prim-vicepreşedinte al partidului şi, apoi, în iunie 2014 a fost ales lider al PNL.
Mesajul lui Iohannis
Misiunea mea, ca Preşedinte al României, este aceea de a construi, împreună cu toţi românii, o ţară a lucrurilor bine făcute.
Ca să ajungem la ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, trebuie să ieşim din tipare, să demolăm tabuurile, prejudecăţile şi barierele care au ţinut în loc societatea românească până acum. Am auzit foarte des că "în România nu se poate, că la noi e altfel". Nu cred în mitul conform căruia România este o excepţie. Nu cred nici în mitul conform căruia românii s-au obişnuit cu răul. Am mai auzit şi de mentalitatea extrem de păguboasă "lasă că merge şi aşa".
Am ferma convingere ca filosofia lucrului bine făcut este una care se potriveşte mult mai bine românilor. Vine din trecutul nostru plin de realizări temeinice, cu care ne mândrim azi şi care au căpătat recunoaştere în plan extern. Sunt convins că doar leadershipul politic a fost răspunzător de nevalorificarea corectă a potenţialului imens al românilor în spiritul lucrului bine făcut. Şi în România se poate schimba paradigma politică, aşa cum s-a întâmplat în alte state prospere şi cu democraţie consolidată. România nu este altfel decât statele europene, România poate fi o naţiune la fel de prosperă şi de respectată.
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este ţara în care orice ne propunem ca naţiune este posibil, dacă lucrăm împreună, dacă ne urmărim neabătuţi obiectivele şi dacă acţiunile noastre sunt în acord cu acestea. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este România în care strategiile naţionale şi sectoriale, politicile publice şi angajamentele internaţionale sunt aplicate. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este România în care promisiunile sunt onorate.
Înainte de a intra în detalii cu privire la propriul proiect de ţară Klaus Iohannis, candidatul Alianţei Creştin Liberale (ACL) la funcţia supremă în stat face publice cerinţele fişei postului de preşedinte al ţării, pe care promite că le va respecta.
Un preşedinte care pune cetăţeanul înaintea statului
"Preşedintele trebuie să fie garantul principiului potrivit căruia cetăţeanul va sta mereu înaintea statului, iar instituţiile statului servesc şi respectă cetăţeanul", este explicaţia oferită de Iohannis.
Un preşedinte echilibrat, mediator şi integrator, dar ferm
"Modelul pe care vi-l propun este al unui preşedinte care să fie un factor de echilibru, să acţioneze ca mediator şi integrator, să fie capabil să genereze consens între instituţii şi în societate, mobilizând energii şi capabilităţi, gestionând riscuri şi generând oportunităţi pentru dezvoltare", afirmă candidatul ACL.
Un preşedinte model de comportament public. Redescoperirea sentimentului de demnitate naţională
"Mai presus decât orice, preşedintele trebuie să fie el însuşi un model de onestitate, de echilibru, de bună-credinţă, prin tot ceea ce face şi spune", promite Iohannis.
Un preşedinte promotor şi garant al statului de drept
"Tema independenţei justiţiei ne diferentiază astăzi de stânga politică. În vreme ce stânga doar afirmă acest principiu, parlamentarii săi votând în mod constant şi necondiţionat pentru menţinerea imunităţii celor urmăriţi penal, dreapta se poziţionează în mod clar în sensul susţinerii demersurilor justiţiei", este argumentul lui Klaus Iohannis. În plus, având în vedere importanţa acestei cerinţe pentru democraţia unui stat, candidatul ACL face publice şi acţiunile prin care va atinge acest obiectiv. Printre acestea se numără încurajarea dezvoltării capacităţii procurorilor DNA şi îmbunătăţirea performanţei la nivel local, în paralel cu cea foarte bună la nivel naţional. Tot la acest capitol Iohannis promite: "Nu voi graţia persoane condamnate pentru infracţiunea de corupţie".
Un preşedinte coordonator al marilor orientări de politică externă şi de securitate
"Viitorul preşedinte va trebui să fie garantul continuării marilor direcţii de politică externă şi de securitate a ţării, care au reprezentat o veritabilă sursă de modernizare şi reintrare firească în matricea occidentală a României în ultimii 20 de ani. Aceasta trebuie consolidată prin aprofundarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, prin creşterea rolului, a greutăţii României în NATO şi, mai ales, în UE, prin eforturile de a întări, pe zona noastră, instituţiile cu semnificaţie de securitate naţională, un buget mai consistent al apărării, o armată mai puternică, servicii speciale cât se poate de puternice, pe deplin scoase din jocul politic partizan", este promisiunea prezidenţiabilului ACL.
11 teme majore de dezbatere şi consens naţional
Ca preşedinte mediator şi integrator, Klaus Iohannis susţine în programul său că va propune întregii clase politice şi societăţii româneşti câteva mari teme de dezbatere, în jurul cărora să se poată genera un acord cât mai larg. Aceste teme sunt:
1. Educaţia ca resursă de performanţă a României
"Un sistem educaţional performant nu poate să fie nici creat, nici perpetuat şi nici să producă rezultate decât peste mai multe generaţii. De aceea, o abordare serioasă trebuie să pornească de la o decizie luată consensual şi asumată pe termen lung cel puţin de către partidele relevante, cu privire la construcţia unui asemenea sistem", afirmă Iohannis. În viziunea lui, un sistem performant presupune:
- un segment preuniversitar suficient de consistent, dar nu bazat exclusiv pe acumulare de informaţii, ci pe o formulă duală care îmbină în mod creativ teoria cu practica şi care oferă opţiuni diferite de ieşire în funcţie de abilităţi şi competenţe;
- un segment universitar în care se acumulează masiv competenţe şi care permite în mod real specializarea într-un domeniu, ce poate fi apoi urmată de o hiperspecializare;
- corelarea cu cercetarea
2. Investiţia în sănătate - o investiţie în viitor
"Ca un principiu fundamental, consider că prevenţia trebuie să fie preocuparea zero în abordarea asupra sănătăţii publice. Pornesc de la convingerea că înţelegerea şi conştientizarea importanţei prevenţiei încă din copilărie, educaţia pentru sănătate şi adoptarea unor comportamente şi a unui stil de viaţă sănătos vor avea, pe termen lung, un impact major asupra îmbunătăţirii stării de sănătate şi creşterii speranţei de viaţă în România", este părerea lui Iohannis.
Prezidenţiabilul consideră că prioritatea acordată sănătăţii trebuie să se reflecte într-o creştere a finanţării de la bugetul de stat, dar aceasta trebuie însoţită de instituirea unor mecanisme legislative, de management, de control şi sancţiune, care să constituie garanţia că banii publici sunt cheltuiţi în mod corect şi eficient.
"Ca preşedinte, voi aşeza la masă toţi actorii politici şi voi propune acceptarea de către toate forţele politice a unei proiecţii bugetare pe termen lung, în care prioritatea pentru sănătate să fie concretizată prin alocarea a 6% din PIB", promite Iohannis.
3. Economia liberală: competitivitate şi prosperitate
În viziunea liberalismului, implicit a lui Iohannis, modernizarea României se bazează pe cinci dimensiuni fundamentale:
- garantarea proprietăţii, atunci când proprietatea este obţinută legitim şi prin respectarea legii;
- libertatea economică, susţinerea iniţiativei private şi asigurarea competiţiei corecte, care sunt cele mai eficiente mijloace de creare durabilă a prosperităţii, prin antreprenoriat şi muncă productivă, nu prin mecanisme sociale specifice statului asistenţial care asigură, în fapt, minimul necesar traiului;
- industria competitivă şi agricultura modernă, care să creeze valoare adăugată, pentru ca românii să aibă locuri de muncă, stabile şi bine remunerate;
- protejarea avuţiei naţionale, prin valorificarea inteligentă a potenţialului de resurse naturale, în condiţii lipsite de riscuri pentru mediul natural;
- politici şi sisteme publice sustenabile, astfel încât între stat şi cetăţean să existe exigenţele unui parteneriat, cu drepturi şi obligaţii reciproce.
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT presupune ca statul să fie la dispoziţia oamenilor, şi nu oamenii să fie la dispoziţia statului.
4. Viziunea fiscal-bugetară: regândirea relaţiei dintre stat şi cetăţean
"În viziunea mea, soluţiile nu trebuie căutate în afara sistemului fiscal, ci tocmai înăuntrul lui, şi nu prin transformarea contribuabililor în ţinte fiscale, ci prin prisma unei noi abordări a relaţiei dintre stat şi contribuabil, una clădită pe principiile unui parteneriat fiscal, ceea ce reclamă de fapt regândirea întregului sistem fiscal-bugetar pe criterii de transparenţă şi corectitudine reciproce", este gândirea candidatului ACL. În acest sens este dat exemplu statul la coadă pentru plata impozitelor care este, încă, "cel mai trist indiciu al funcţionării unui sistem fiscal în care contribuabilii nu au fost niciodată parteneri egali ai statului, ci mai degrabă subordonaţii ori clienţii birocraţiei fiscale şi ai tratamentului discreţionar".
"În ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, a fi contribuabil nu înseamnă a avea doar obligaţii fiscale către stat, ci a avea dreptul legitim de a pretinde de la stat corectitudine, tratament egal, eficienţă şi chibzuinţă în cheltuirea banilor publici, adică bună guvernare, în general.(...) În planul politicilor de relaxare fiscală şi în perspectiva apropiată a guvernării dreptei româneşti, pentru mine, reprezintă o prioritate absolută revenirea TVA la 19%, întrucât relaxarea fiscală va duce nu doar la îmbunătăţirea colectării veniturilor şi a sustenabilităţii finanţelor publice, ci mai cu seamă la creşterea economiei şi a nivelului de trai al românilor", promite Iohannis.
5. Agricultură performantă şi dezvoltarea satului românesc
"În viziunea mea, cred că se cuvine să ne concentrăm atenţia asupra potenţialului exploataţiilor familiale de tip comercial. Este indispensabilă crearea şi dezvoltarea unei infrastructuri de piaţă moderne, în deplin acord cu modelul european, dar adaptată eficient la specificul gospodăriei ţărăneşti", este una dintre propunerile candidatului ACL la acest capitol.
6. Cum răspundem la viitorul sistemului de pensii
"Ca Preşedinte al României, voi chema toate forţele politice să decidem împreună viitorul sistemului de pensii. Spre exemplu, este important de stabilit ca obiectiv strategic conservarea actualului sistem care se bazează pe principiul solidarităţii între generatii, aşa-numitul sistem pay-as-you-go (în care plata pensiilor este plătită din contribuţiile celor aflaţi în muncă) sau trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivităţii, al responsabilităţii individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor. De asemenea, în paralel cu sistemul public de pensii, voi solicita decidenţilor politici să-şi îndrepte atenţia către alte formule de asigurare de venituri la bătrâneţe şi, după o dezbatere amplă, să luăm de comun acord decizii", este propunerea lui Iohannis.
7. Infrastructura ca instrument al europenizării României
"În ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, kilometrii de autostradă nu rămân pe hârtie, ci sunt construiţi, contractele sunt încheiate corect, nu în detrimentul statului român, iar termenele de finalizare sunt respectate", afirmă candidatul ACL.
8. Reforma instituţiilor politice şi administrative
La acest capitol Klaus Iohannis se leagă atât de alegerile parlamentare cât şi de cele locale. "România nu-şi mai poate permite un nou mandat parlamentar în condiţiile în care actualul sistem electoral, profund distorsionat, generează anomalii precum creşterea numărului de parlamentari, obţinerea de mandate cu un număr insignifiant de voturi şi, în ultimă instanţă, degradarea accentuată a încrederii cetăţenilor în instituţiile democraţiei reprezentative. Avem cu toţii datoria unei analize atente a sistemului electoral şi a efectelor pe care acesta le-a produs în planul evoluţiei sau involuţiei democratice. Avem datoria de a conveni asupra unei formule de sistem electoral care să asigure reprezentativitate şi care să fie durabilă în timp", este părerea lui. În aceeaşi măsură, în proiectul de ţară a lui Iohaniis sunt vizate şi alegerile pentru primari şi preşedinţi de consilii judeţene, care în ultimii ani "au creat şi consolidat sisteme de relaţii feudale, clientelare, în detrimentul cetăţenilor".
9. Regionalizarea şi descentralizarea ca instrumente de modernizare şi reducere a decalajelor
"În multe locuri, descentralizarea financiară a însemnat mai degrabă adâncirea inegalităţilor de dezvoltare, decât armonizarea la nivel regional sau naţional. Această temă merită un proces de reflecţie naţională, proces pe care îl poate conduce Preşedintele României.
Ca Preşedinte al României, voi susţine reluarea unei discuţii serioase cu privire la regionalizare şi descentralizare", este punctul de vedere al candidatului ACL la acest capitol.
10. Demografia - o provocare pe termen lung
Faptul că în cei 25 de ani de la Revolutie, populatia a scăzut cu peste 3 milioane de locuitori, este o temă care se află, de asemenea, în atenţia lui Klaus Iohannis. "Dacă nimic nu se schimbă în abordarea acestei probleme şi la nivelul funcţionării economiei şi sistemelor publice în ansamblu, scenariul este unul pesimist, cu o Românie ajunsă la jumătatea acestui secol la 14 milioane de locuitori, dintre care un sfert vor avea peste 65 de ani", declară prezidenţiabilul.
11. Parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate naţională
La ultimul punct, Klaus Iohannis promite că în calitate de Preşedinte al României, îşi propune să construiesc un consens politic şi social "pentru a fixa ca prioritate naţională parcursul european al Republicii Moldova, care a fost şi va rămâne o temă majoră a României în context european".
Întregul program politic al lui Klaus Iohannis poate fi citit pe www.iohannispresedinte.ro
CITESTE SI Victor Ponta şi «Marea unire a românilor»
CITESTE SI Decalogul Monicăi Macovei
