• în tinerețe a practicat box și fotbal • a urmat un liceu teoretic și a absolvit Facultatea de Economie • a venit în Brăila în 1994, dar s-a stabilit definitiv în 2008 când și-a deschis primul magazin • în Istanbul a fost turnător de fontă, vânzător de încălțăminte angro și patron al unei agenții imobiliare • în prezent deține două magazine în cartierul Micro19 din Galați și este o prezență constantă în sala de sport a senseiului Dorel Beșleagă, unde face antrenamente de kickboxing alături de alți sportivi care ar putea să-i fie nepoți
Pentru unele persoane vârsta nu reprezintă un impediment când vine vorba de sport. Una dintre aceste persoane este turcul Ismail Ișik. În ciuda vârstei de 65 de ani, face sport cot la cot cu copiii, iar noi l-am surprins printre tinerii care practică kickboxing la clubul A.S Doru Team. În tinerețe a practicat fotbal și box, dar nu la un nivel profesionist. De câțiva ani, de când s-a mutat în România, cu familie și afaceri,a început să facă sport la o sală de fitness din Brăila, clubul A.S DORU TEAM. ”Înainte făceam fitness. Unul dintre băieții mei are 15 ani și am vrut să-l aduc aici pe el. Lui nu i-a plăcut și s-a îndreptat spre partea de fitness, dar eu am rămas. Eu am văzut aici atmosferă bună. Domnul Dorel (sensei, antrenorul sălii de sport n.n.) este un om extraordinar. Un om cu respect care nu este cu nasul pe sus. Așa este ca om domnul Dorel și mi-a plăcut de el . Și copiii care vin aici, tot așa, au respect pentru mine. E mai bine aici decât la fitness. Mai mult efort, mai multă transpirație. Este un sport adevărat. Eu în tinerețe am făcut box și știu așa puțin. Din aceste motive am rămas aici”, ne-a explicat Ismail motivul pentru care acum, la vârsta la care alții se bucură de pensie, el își consumă energia lovind cu pumnii și picioarele în sacul de box, cot la cot cu alți sportivi care ar putea să-i fie nepoți.
Un turc fericit în România
Ismail Ișik s-a născut la 8 septembrie 1957, în orașul Trabzon. Ismail este un prenume comun în Turcia, cunoscut și în rândurile românilor, iar ”IȘIK” înseamnă lumină. Provine dintr-o familie de oameni muncitori. Tatăl acestuia a fost turnător (muncitor din industria metalurgică specializat în lucrări de turnare a fontei). A copilărit la Trabzon, oraș din nord-estul Turciei, situat pe coasta Mării Negre. „Îmi place marea. De aici și pasiunea pentru înot”. Școala și studiile le-a urmat în Istanbul. „Până în clasa a opta am făcut școala la Istanbul”. După ce a promovat clasa a opta, acesta a început să lucreze cu tatăl său la turnătorie. Din cauza sărăciei din acele vremuri a fost nevoit să renunțe la școală pentru o perioadă. Însă nu s-a lăsat și s-a înscris la un liceu teoretic din Istanbul. „După ce am terminat clasa a opta, am renunțat la școală și am muncit trei ani de zile. Era sărăcie pe timpul nostru. Tata avea turnătorie. Am muncit cu el. După aceea am început liceul. Atunci liceul se făcea trei ani. Munceam și mergeam la școală”. După liceu a urmat Facultatea de Limbi Străine, specializarea Turcă-Arabă. „Doi ani am rămas acolo, iar după aceea am făcut altă facultate. Am trecut pe Economie. În același timp lucram și la turnătorie. Nu puteam să las treaba asta, pentru că aveam atelier”.
Și-a început activitatea în câmpul muncii încă din timpul școlii, ca turnător de fontă alături de tatăl său. Meșteșugar în ale metalurgiei, acesta făurea capace, grătare și diverse obiecte din fontă. ”Este o treabă grea, foarte grea. De aceea rezist așa la antrenamente”. A venit în România acum trei decenii, în vizită la un prieten care lucra tot ca turnător. Prin intermediul acestuia a cunoscut o româncă cu care s-a căsătorit și a făcut trei copii. „Eu prima dată am venit în România acum 30 de ani, dar veneam și plecam. Nu am stat aici constant. În Turcia aveam șapte copii și mai aveam și turnătoria”. Din cauza crizei din 2008 care a zdruncinat tot mapamondul, Ismail a închis agenția de imobiliare din Istanbul și s-a mutat în România definitiv, mai exact în Brăila. În anul cu pricina și-a deschis primul magazin cu obiecte de uz casnic. „M-am stabilit aici permanent în 2008”. În anul 2011 s-a mutat cu afacerea la Galați, în cartierul Micro19, iar în 2020 a deschis al doilea magazin, situat tot în Galați, vizavi de cel deschis în urmă cu nouă ani. „Am de toate: mușama, fețe de masă, covoare, perdele, seturi de baie, lenjerie de pat, prosoape, pilote. Deschidem magazinele în fiecare zi de la ora 8:30. De luni pană vineri ținem deschis până la ora 18:00, sâmbăta până la 15:00, iar duminica până la 14:00”.
Nu s-a mai întors în Turcia deoarece a investit tot ce avea în magazinele pe care le-a deschis aici și nu voia să mai înceapă de la zero. Trecuse deja prin multe încercări cu afacerile și a hotărât să rămână în România. ”Ajunge pentru mine ce am aici. Mulțumesc lui Dumnezeu. Adică nu am foarte mult, dar e bine. Eu sunt mulțumit. Nu voiam să mai încep din nou”. În Istanbul a fost un afacerist respectabil. A plecat de la afacerea tatălui său cu fonta și a încercat afaceri cu încălțăminte. Afacerea nu a decurs cum și-ar fi dorit, dar a mers mai departe și și-a deschis o agenție imobiliară cu care a performat pană în 2008. „Am făcut multă treabă. Am fost turnător. După ce am terminat cu treaba asta, vreo doi ani am vândut încălțăminte angro. Afacerea asta nu prea a mers bine și am trecut la imobiliare. Am fost patron. Am avut propria agenție imobiliară, care era foarte bună. Din cauza crizei din 2008 am fost nevoit să închid afacerea”.
Religie și obiceiuri
Ismail este adept al islamului. La musulmani rugăciunea se face de cinci ori pe zi, iar acesta este foarte riguros în ceea ce privește tipicul religios. În fiecare dimineață se trezește la ora 5:00 pentru a-și face prima rugăciune, iar la ora 22:30 încheie cu rugăciunea de seară. „Sunt musulman și sunt un om religios. În fiecare zi fac cinci ore rugăciune. După rutina de dimineață, la ora 5 fac prima rugăciune, apoi la ora 13, la 17:30, la 20:30 și la 22:30”. Dacă v-ați întrebat vreodată care este scopul covorului pe care stau musulmanii în timpul rugaciunii și alte tipicuri, veți afla în următoarele rânduri. „Se pune un covor peste un alt covor, deoarece noi ne așezam cu fața. Nu poate să fie mizerie. Înainte de a începe rugăciunea trebuie să se spele mâinile, fața, picioarele și urechile. Deci trebuie să se spele, să fie curat și după aceea se face rugăciunea. Fără aceste reguli nu se poate. Așa este în religia noastră. Trebuie să fii curat și să fie curat unde faci rugăciunea, și să fii îmbrăcat frumos în cămașă”. La sfârșitul rugăciunii, musulmanii ridică mâinile spre cer și își pun mâinile pe față ca și cum s-ar spăla. „După ce se face rugăciunea sau se cere ceva lui Dumnezeu, așa se face. Este un semn că s-a terminat rugăciunea”.
Cuvânt de încheiere
În încheiere, acesta a transmis un mesaj constructiv atât tinerei generații cât și adulților. „Să nu bea sucuri acidulate și să nu consume fast-food. Să se ferească de țigări, alcool și droguri, și să facă sport. Nu contează ce sport face. Este important să facă. Trebuie să manânce bine, dar sănătos. Dacă vor asta, desigur, dacă nu o să plătească doctori... Nu contează ce vârstă ai. Trebuie să te ferești de mâncarea și băutura nesănătoasă. Cel mai bun suc este apa. Eu beau apă. Trebuie și educație. Eu totuși am făcut o școală. Trebuie să facă asta pentru viitorul lor. Trebuie să facă ceva. Cunoști puțin, câștigi puțin. Nu contează dacă ești copil sau om mare, în fiecare an trebuie să înveți ceva nou. În fiecare zi trebuie să înveți ceva. Nu trebuie să pierzi timpul degeaba”.
