• din fericire, vorbim doar despre Ziua Porţilor Deschise, şi nu despre procese, iar atmosfera din sălile de judecată a fost una destinsă şi fără emoţii • judecătorii Judecătoriei şi cei ai Tribunalului Brăila le-au vorbit adolescenţilor despre sistemul de justiţie din România şi cum poţi accede în magistratură • elevii au avut ocazia de a interacţiona cu judecătorii, le-au adresat întrebări şi au aflat informaţii noi despre actul de justiţie
Sălile de judecată ale Palatului Justiţiei au devenit neîncăpătoare pentru elevii care au venit la Ziua Porţilor Deschise, eveniment organizat cu ocazia Zilei Europene a Justiţiei. Au răspuns “prezent” peste 100 de liceeni de la Colegiul Naţional “Gheorghe M. Murgoci” şi Colegiul Economic “Ion Ghica”, adolescenţi care au avut ocazia de a afla lucruri noi şi interesante despre activitatea magistraţilor şi, mai ales, de a interacţiona cu judecătorii. Evenimentul a fost organizat de birourile de informare şi relaţii publice din cadrul Palatului Justiţiei din municipiu.
Elevii prezenţi au avut ocazia de a vizita atât Judecătoria, cât şi Tribunalul Brăila, iar pe lângă ei au existat câţiva cetăţeni curioşi de acest sistem, cum ar fi, spre exemplu, o familie cu un copil de 12 ani. Bineînţeles, minorul nu a putut vizita o sală de judecată, din cauza vârstei prea mici, însă răspunsurile primite la întrebările sale l-au satisfăcut. Apoi, a urmat un grup de elevi de la Colegiul Naţional “Ion Ghica”, în frunte cu câteva cadre didactice, ce au vizitat Judecătoria Brăila, după care au aflat informaţii noi şi au înţeles cum funcţionează sistemul judiciar direct de la judecătorul Constantin Mihăiţă. Deşi, iniţial, adolescenţii au fost puţin cam reţinuţi în a adresa întrebări judecătorului, ulterior, şi-au făcut mai mult curaj, iar dialogul a continuat timp de câteva zeci de minute. Tot la Judecătorie au mers alţi circa 20-25 elevi ai Colegiului “Murgoci”, urmaţi de un grup de peste 40 de adolescenţi din clasele IX-XII din cadrul aceluiaşi colegiu care au vizitat o sală de judecată a Tribunalului Brăila. Preşedintele secţiei Penal din cadrul Tribunalului, Vasile Viorel, cu zeci de ani experienţă în spate, i-a captivat pe cei prezenţi. După ce le-a prezentat modul în care funcţionează sistemul de justiţie, câte instanţe sunt în judeţul nostru şi care sunt căile de atac, acesta a primit întrebări de la elevi. Adolescenţii au vrut să afle, spre exemplu, ce înseamnă mai exact “legitimă apărare”, când este “culpă medicală” ori când putem vorbi despre omor şi când despre ucidere din culpă. Cel puţin 10 liceeni s-au arătat interesaţi de a urma o carieră în magistratură, iar întrebările lor au fost, desigur, despre traseul pe care trebuie să-l urmeze pentru a deveni procuror sau judecător şi cât durează, ca ani, perioada de formare.
A stârnit interes chiar şi partea financiară, o elevă voind să afle cam care este salariul unui magistrat.
Nu avea cum să lipsească întrebarea “Care cauză vi s-a părut cea mai dificilă pe parcursul carierei dumneavoastră?”, iar judecătorul a răspuns că orice cauză care implică foarte mulţi inculpaţi cu multe infracţiuni comise, şi tot atâţia martori ori părţi vătămate devine dificilă în comparaţie cu un dosar în care există un singur inculpat şi o singură infracţiune săvârşită. Apoi, a mai dat câteva exemple de speţe pe care le-a întâlnit de-a lungul timpului. Un alt elev era curios să afle cât de grave sunt infracţiunile săvârşite de minori, primind răspunsul “foarte grave!”, ilustrat cu un exemplu de acum 10-15 ani din judeţul Brăila.
Din relatările judecătorului n-au lipsit nici întâmplările cu o oarecare notă comică. Spre exemplu, un copil a vrut să sustragă economiile bunicii sale şi i-a propus unui prieten să-l ajute. Partea amuzantă a fost confecţionarea “cagulelor” din fesuri, în faţa porţii. Ori cazul în care un dealer de droguri “cooptat” de o persoană dintr-o altă ţară şi-a justificat plimbările pe Glob susţinând că voia să se însoare şi că nu i-a plăcut nicio fată.
O altă întrebare primită din publicul adolescentin se referea la pedepsele pentru traficul de droguri şi etnobotanice. Judecătorul a încercat să le explice, pe înţelesul lor, care sunt pedepsele prevăzute de lege, dar şi “pedepsele” organismului care vin la pachet cu acele substanţe. Substanţele susceptibile de a avea efecte psihoactive - sau etnobotanicele, aşa cum sunt cunoscute -, deşi sunt mult mai ieftine pe piaţă, pericolul la care se expun consumatorii este mult mai mare. Şi asta din cauză că pentru fabricarea lor sunt folosite substanţe chimice. Din păcate, situaţia devine îngrijorătoare, căci în ultimii ani a crescut consumul de aceste substanţe, iar dosarele sunt la ordinea zilei în instanţe, a susţinut judecătorul.
În prima bancă, o elevă de clasa a IX-a şi-a notat ideile principale despre funcţionarea sistemului de justiţie românesc. “Vreau să merg mai departe la Facultatea de Drept. Aş fi vrut să devin avocat, însă nu am avut acces la prea multe informaţii despre această profesie, aşa cum am avut astăzi la informaţiile despre cariera de procuror sau judecător. Iau în calcul să plec la facultate în străinătate şi să profesez acolo”, ne-a povestit adolescenta.
La final, au fost împărţite mai multe mape cu datele de contact ale instanţelor de judecată, mai multe informaţii despre sistemul judiciar din România, dar şi despre accederea în magistratură.
