Pe câmpurile brăilene, culesul porumbului a devenit o adevărată cursă contra-cronometru. Se întrec proprietarii lanului, cei care au cheltuit bani să-l semene şi s-au spetit să-l prăşească, cu hoţii din sat, care noaptea bântuie cu căruţele pe câmp, iar ziua se odihnesc în cârciumi, cu bani făcuţi din munca altora. Furtul din culturile agricole este un fenomen din ce în ce mai acut în satele judeţului nostru, afectându-i pe toţi agricultorii, de la marii fermieri până la bătrânii sleiţi de puteri, care încă se mai încăpăţânează să-şi cultive cele câteva pogoane de pământ. Poliţia Rurală pare complet depăşită de situaţie, iar în lumea satului justiţia începe să piardă teren în faţa Legii Junglei. Rezistă cine e mai tare, dar deocamdată balanţa se înclină în favoarea hoţilor, care simt că sistemul e slab şi devin tot mai siguri pe ei. Tupeul lor şi disperarea păgubiţilor ar putea duce, însă, la tragedii, provocate de bătăi ca-n Vestul Sălbatic. "Eu am tot timpul la mine o bâtă de un metru şi jumătate. Dacă o să prind vreodată pe unul de-ăsta care îmi fură din porumb, o să-i dau până când îi rup o mână, cel puţin", spune, supărat, Nicu Dumitru, proprietar a 15 hectare de teren arabil pe raza comunei Măxineni. A cultivat porumb pe 9 hectare şi floarea-soarelui pe 6 hectare şi a cheltuit 130 milioane de lei vechi pe seminţe şi erbicide. Până acum, hoţii i-au furat cam trei tone de porumb ştiuleţi. "Au intrat cu căruţa vreo 200 de metri în lan şi au făcut prăpăd. Am făcut pânde, dar nu i-am prins. Cred că unii mă urmăreau să vadă dacă sunt acasă şi am maşina în faţa porţii, iar alţii acţionau. Cine să-i prindă? Poliţistul din comună mi-a zis că n-are timp să stea să umble după ei pe câmp. Nu te ajută nimeni, trebuie să te descurci singur! Le-am pus capcane, scânduri cu cuie pe ele, să le spargă roţile la căruţe, dar n-au dat peste ele şi nici caii nu s-au rănit, că n-am găsit dâre de sânge. E dezastru, iar la mine mai e cum mai e, că am porumbul la vreo doi kilometri de sat, dar cine l-a avut mai aproape a trebuit să-l culeagă verde, nici nu l-a lăsat să se coacă, de frică să nu i-l fure pe tot", ne-a mai spus Nicu Dumitru. El s-a convins că legea nu are cum să-l ajute, chiar dacă face parte, oarecum, din sistem, fiind angajat ca şef Serviciu Voluntari pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul Primăriei Măxineni.
Radu Marinache: "Nu are cine să ne facă dreptate!"
"Patrula Poliţiei stă la şosea, să amendeze şoferi, în loc să intre pe câmp noaptea, să-i prindă pe ăia ieşiţi cu căruţele la furat. Ar putea să-i prindă şi când se duc la depozit, să vândă saci de floarea-soarelui sau porumb. Sunt unii care nu au niciun pogon de pământ, dar vin să vândă cu sacii. Ia să-i intrebe cineva «De unde ai tu, mă, porumb, dacă n-ai cultivat?». Nu-i întreabă nimeni, de-aia face toată lumea ce vrea în ţara asta!", opinează Dumitru.
Foarte mulţi dintre cei afectaţi de hoţi sunt bătrânii satelor brăilene, cei care, cu ultimele puteri pe care le mai au, încă îşi mai cultivă terenurile şi se chinuie să le prăşească, aşa cum s-au învăţat de mici, ca să facă o brumă de recoltă, pentru mălai şi pentru păsările din bătătură. După o vară de muncă grea, acum trebuie să se grăbească la cules, ca să nu le-o ia hoţii înainte. Aşa că, dacă noaptea şoselele sunt pline de căruţe nesemnalizate, pline de tineri în putere ieşiţi la furat, ziua găseşti căruţe mânate de bătrânei aproape sleiţi de puteri, care-şi duc recolta la hambar. Noi l-am întâlnit, zilele trecute, pe Vasile Cozma, 81 de ani, din satul Sihleanu. Se întorcea din câmp, de la jumătatea sa de pogon cultivată cu porumb, cu câteva coşuri de ştiuleţi încărcate în căruţă. Toropit de căldura nefirească a acelei zile de început de toamnă, nea Vasile afişa o atitudine împăciuitoare. "Mi-au făcut ceva pagubă, că au luat vreo câteva sute de ştiuleţi, dar nu contează, lasă, bine că mai am ce duce în porumbar", ne-a spus el. În aceeaşi zi, pe un drum judeţean plin de gropi, între Gemenele şi Movila Miresii, i-am întâlnit pe soţii Vrabie, Grigore şi Ioana. El are 75 de ani, ea 70. Fuseseră să-şi culeagă porumbul, de frică să nu rămână fără el. "Vreo 3.000 de ştiuleţi ne-au furat, mamă. I-a luat de verzi, cine i-o fi luat, cred că i-a dus să-i vândă în piaţă pentru fiert. Ne-au mai furat şi-n alţi ani, dar ca acum n-am mai păţit niciodată. În mod normal, ar fi trebuit să începem culesul la vie, dar de frica hoţilor am intrat la porumb, că dacă îl mai lăsam pe câmp cred că nu mai găseam nimic", ne-a spus Ioana Vrabie, în timp ce bărbatul ei, mic de statură şi uscăţiv, strunea caii din greu, ca să ţină căruţa în loc.
Grigore şi Ioana Vrabie, 75, respectiv 70 de ani, s-au grăbit să-şi culeagă porumbul, ca să mai aibă ce duce în hambar
Pe câmp se fură ca-n codru
Hoţiile de pe câmp se ţin lanţ, iar problema le este binecunoscută primarilor. Aceştia ridică, însă, din umeri, spunând că, deocamdată, n-au cum să intervină. "Eu aştept de vreo trei luni o hotărâre de guvern prin care să pot să angajez trei oameni la Poliţia Locală. Când o să am la dispoziţie poliţişti locali, o să pot lua măsuri. Îi trimit să patruleze pe câmp, văd eu cum fac, că prea multă lume se plânge de ce se întâmplă şi văd că Poliţia Naţională nu face faţă. Lor le-a rămas un agent la postul din comuna noastră, iar restul au fost detaşaţi la o patrulă care trebuie să acopere teritoriul a vreo cinci comune. Cum să poată interveni, dacă se întâmplă incidente în acelaşi timp şi la noi, şi la Vădeni, de exemplu?! Sunt şi ei afectaţi de restructurările astea venite de la Guvern, cum am fost şi noi. Eu a trebuit să dau afară opt oameni, din 31 câţi aveam angajaţi. Vă daţi seama că am renunţat în primul rând la paznici, că nu puteam să concediez secretarul de primărie, viceprimarul, contabilul sau angajatul pe linie de situaţii de urgenţă. Am rămas fără paznici, nu mai pot să trimit caraulă în sat, să mai ţin lucrurile sub control...", ne-a explicat primarul Măxineniului, Mihai Ruse. Acesta ne-a spus că, de fapt şi de drept, există o hotărâre de consiliu local care interzice circulaţia căruţelor pe drumurile agricole, între orele 22.00 şi 6.00. "Fără caraulă, fără Poliţie Locală, cum pot eu să pun în aplicare hotărârea asta?", se întreabă retoric primarul Ruse.
Din punctul de vedere al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila, însă, lucrurile sunt sub control. "Nu prea au mai fost sesizări legate de furturile de pe câmp, în ultimele zile. Cele sesizate au fost rezolvate cu operativitate de agenţii din zonă", ne-a declarat inspectorul Jenel Şogor, purtătorul de cuvânt al IPJ Brăila. În buletinele de presă primite în ultima perioadă de la acesta s-au menţionat vreo trei cazuri de furturi din câmp, rezolvate de Poliţia Rurală. Astfel, s-au făcut menţiuni despre doi indivizi din comuna Movila Miresii care, în noaptea de 30 spre 31 august, au fost prinşi în timp ce furau porumb. Mai exact, poliţişti de la Postul de Poliţie Comunală Movila Miresii, împreună cu un echipaj de jandarmi i-au depistat pe cei doi localnici chiar când transportau cu o căruţă porumb ştiuleţi. Hoţii acoperiseră prada cu un strat de iarbă, însă din nefericire pentru ei au fost depistaţi de oamenii legii, care le-au întocmit dosare penale pentru furt. Un alt caz este al unei femei de 48 de ani, din oraşul Ianca. Aceasta a fost prinsă de poliţiştii din localitate, pe 31 august, în timp ce încerca să sustragă de pe sola unui localnic circa 300 kg de porumb. "În urma faptei sale, femeia este cercetată penal pentru săvârşirea infracţiunii de furt", se menţionează în comunicatul de presă al Poliţiei. În fine, ultimul caz ne-a fost adus la cunoştinţă mai recent, în data de 15 septembrie. Este vorba despre un cetăţean din satul Scărlăteşti, comuna Cireşu, care a fost prins în flagrant de lucrătorii Secţiei 5 Poliţie Rurală Viziru, în timp ce transporta cu un atelaj hipo 24 kg de porumb sustras de pe un teren situat pe raza comunei Zăvoaia. 
Ţăranii brăileni reclamă faptul că Poliţa Rurală este ineficientă
Inspectorul Jenel Şogor ne-a spus că în cadrul Poliţiei Rurale din judeţul nostru nu s-au făcut disponibilizări. S-au creat, în schimb, centre operaţionale care coordonează activitatea poliţiştilor din mai multe comune, a precizat Şogor. Acesta a ţinut să reamintească faptul că, potrivit Legii 333/2003, proprietarii de terenuri trebuie să-şi asigure singuri pază.
Organizaţi pe centre operaţionale sau nu, poliţiştii nu prea le inspiră încredere micilor agricultori. Radu Marinache, proprietarul câtorva hectare de teren arabil pe raza satului Cotu Lung, comuna Siliştea, şi-a pierdut speranţa că "oamenii legii" ar putea să-i facă dreptate vreodată. Omul spune că suferă de mai multe boli şi că îşi punea speranţa în banii obţinuţi din recolta de pe cele 3 hectare pe care le-a cultivat cu floarea-soarelui, pentru a putea ajunge toamna aceasta la Bucureşti, să se trateze. Lanul lui de floarea-soarelui a fost, însă, distrus de oile unui cioban care şi-a aşezat stâna în zonă. "Mi-a făcut-o una cu pământul, nimic nu mai scot de acolo. Am depus plângere la Poliţie, a venit un procuror, a pozat urmele care duc spre stâna vinovatului, dar deocamdată n-am primit niciun răspuns. Oricum, nu prea cred că o să se facă dreptate. Am mai păţit şi în alt an, tot cu ciobanul ăsta. L-am reclamat la Postul de Poliţie de la Siliştea şi mi-a zis agentul că a doua zi, la ora 18.00, să îl aştept pe câmp, că vine să facă cercetări. M-am dus pe câmp şi l-am aşteptat două ore degeaba. N-a dat doi bani pe plângerea mea, dar după vreo câteva luni, când venise iarna şi era zăpadă pe jos m-am întâlnit cu el în sat şi mi-a strigat din maşină, în batjocură: «Vezi, bre, că ţi-a intrat ăla cu oile pe teren!». Mă lua la mişto, de-mi venea să mă duc să-l iau de guler şi să dau cu el de pământ!", ne-a spus cu obidă Radu Marinache. Ne aflam pe câmp, într-un lan de porumb pe care îl culesese mai devreme, tot de frica hoţilor. Tăia ciocanii cu un cosor, ca să aibă nutreţ pentru animale, peste iarnă, iar când vorbea, agita în aer cosorul cu lamă de fier. "Sunt unii care n-au o palmă de pământ, dar şi-au încărcat hambarul cu porumb. De unde au ăştia, care stau toată vara şi bea la cârciumă?!", punea el întrebări la care ştia că n-o să-i dea nimeni răspuns. "Ce să-i facem, cu capul jos ne-am născut, cu capul jos o să murim! Tăcem şi îndurăm! Ia să-mi fac eu singur dreptate cu ăsta - spunea ridicând ustensila cu tăiş metalic - , să vezi cum mă leagă imediat. Dar pe ăia care fură sau îşi bagă oile pe tarlaua muncită de mine nu-i leagă nimeni, aşa e în ţara asta!", s-a indignat omul.
