• pe uliţele din satele şi comunele brăilene, bătăile şi atacurile cu arme albe sunt la ordinea zilei, iar autorităţile nu prea reuşesc să le stopeze • lista infracţională în mediul rural continuă cu tâlhării şi violuri în rândul bătrânelor singure • în încercarea de a ţine totuşi lucrurile, cât de cât, sub control, unii primari şi-au instalat sisteme de supraveghere video • din fericire efectele au început deja să se vadă
Bătăi, tâlhării, violuri, crime, cele mai multe comise la beţie, de oameni fără niciun căpătâi. Furturi din curţi, din case, de pe tarlale, din şcoli ori grădiniţe, din dispensare medicale, societăţi comerciale, ba chiar din primării. În mileniul III, în România, viaţa la ţară bate filmul horror. Căci, la aproape 27 de ani de la revoluţie, sărăcia şi decadenţa şi-au pus o amprentă greu de şters pe faţa satului românesc. Un sat sărac, sluţit, îmbătrânit, părăsit de tinerii care şi-au dorit să-şi facă un rost în viaţă.
În ultima vreme autorităţile locale au tot încercat să-l cosmetizeze, s-a investit în clădiri, în reţele de apă, canal, s-au asfaltat drumuri, dar marea problemă - lipsa locurilor de muncă - rămâne la fel de acută. Iar unde nu-s locuri de muncă, nu-s bani, iar unde nu-s bani şi ocupaţie, viciile înfloresc, în special alcoolismul. Aceasta este şi principala cauză ce stă la baza comiterii atâtor violenţe şi infracţiuni în mediul rural. O recunosc şi reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila, prin statistici care atestă că cele mai multe infracţiuni care se comit în mediul rural au un numitor comun simplu: consumul de alcool.
De exemplu, în primele 7 luni ale lui 2016, comparativ cu perioada similară din 2015, infracţionalitatea totală sesizată în mediul rural a crescut cu aproape 15% (14,89% mai precis). Ce-i drept, anul acesta s-a înregistrat o scădere cu un sfert la infracţiunile contra vieţii.
Se constată însă o creştere a numărului de tâlhării, cele mai multe fiind comise în casele bătrânilor, asta pentru că infractorii mizează pe imposibilitatea acestora de a se apăra.
“Poliţiştii acţionează în permanenţă în mediul rural, în interesul şi în sprijinul persoanei şi al comunităţii, fiind disponibili 24 de ore din 24, pentru a apăra viaţa şi integritatea corporală a oamenilor, proprietatea privată, precum şi celelalte drepturi ale acestora”, se precizează în răspunsul transmis de conducerea IPJ la solicitarea redactorilor noştri.
Un poliţist la circa 650 de locuitori
Şi totuşi, în ciuda tuturor eforturilor, satele brăilene sunt tot mai des scena unor infracţiuni. Aşa am ajuns să ne punem întrebarea dacă nu cumva poliţiştii din mediul rural sunt depăşiţi numeric sau nu dispun de toate mijloacele operative pentru a menţine siguranţa în comune şi sate. Răspunsul IPJ, face lumină : “în mediul rural îşi desfăşoară activitatea 176 de poliţişti (la 40 de comune, care au în componenţă 140 de sate şi circa 117.000 locuitori - conform recensământului din 2011 - adică un poliţist la circa 650 de locuitori - n.r.), iar în ceea ce priveşte deficitul de personal, acesta a existat întotdeauna”.
Concret, din cadrul IPJ Brăila fac parte 5 secţii de poliţie rurală, ce au în subordine 40 de posturi de poliţie comunale.
Astfel, Secţia 1 de Poliţie Rurală are 9 posturi de poliţie comunale, respectiv Posturile de Poliţie Comunale Cazasu, Gemenele, Măxineni, Râmnicelu, Romanu, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Siliştea, Vădeni. Secţia 2 de Poliţie Rurală are tot 9 posturi comunale - Chiscani, Frecăţei, Gropeni, Măraşu, Movila Miresii, Tichileşti, Traian, Tudor Vladimirescu şi Unirea, iar în subordinea Secţiei 3 de Poliţie Rurală Brăila sunt 8 posturi de poliţie comunale - Cireşu, Dudeşti, Galbenu, Jirlău, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Ulmu, Vişani. Secţia 4 de Poliţie Rurală Brăila are 5 posturi comunale - Bordei Verde, Gradiştea, Mircea Vodă, Racoviţa, Şuţeşti, iar Secţia 5 de Poliţie Rurală Brăila are 9 posturi de poliţie comunale - Bărăganul, Berteştii de Jos, Ciocile, Roşiori, Stăncuţa, Tufeşti, Victoria, Viziru şi Zăvoaia.
Conform conducerii IPJ, pentru diminuarea infracţionalităţii, periodic, în funcţie de nevoile de informare şi cunoaştere ale populaţiei, instituţia iniţiază campanii şi proiecte pentru creşterea gradului de informare a comunităţii şi pentru prevenirea anumitor tipuri de infracţiuni. În 2016, se arată în răspunsul transmis redactorilor, instituţia şi-a stabilit, ca prioritate locală de intervenţie, prevenirea infracţiunilor contra persoanei, comise cu violenţă.
Totuşi, de la nivelul IPJ nu ni s-au indicat localităţile unde sunt înregistrate cele mai multe fapte cu violenţă. Motivul: o astfel de enumerare nu ar fi în beneficiul cetăţenilor care domiciliază acolo.
Supravegherea video, o posibilă soluţie
Şi totuşi, sunt comune în judeţul Brăila în care în ultimii ani s-a constatat o diminuare a numărului de infracţiuni. Este vorba despre comunele în care au fost instalate sisteme de supraveghere video. Evident, încă se comit înfracţiuni şi sub ochiul vigilent ce urmăreşte din umbră, însă mai există un avanataj, camerele de supreveghere fac mult mai uşoară munca poliţiştilor în sensul identificării infractorilor.
Am încercat să obţinem o situaţie a localităţilor unde sunt instalate sisteme de supraveghere video, pentru a vedea dacă într-adevăr ele sunt eficiente, dacă îi sperie pe infractori şi ajută în anchete. Am primit informaţia că, la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, nu există o astfel de situaţie, sistemele neaparţinând instituţiei, ci fiind strict investiţii ale autorităţilor locale.
Aşa că ne-am încercat norocul la judeţ. Din păcate nici la nivel judeţean nu s-a gândit cineva să realizeze o bază de date privind situaţia camerelor de supraveghere video, beneficiile pe care le aduc acestea, astfel încât eventualele viitoare investiţii să se bazeze pe un studiu de impact. Am luat legătura cu preşedintele Consiliului Judeţean Francisk Chiriac, vicepreşedintele Ionel Epureanu, cu subprefectul Marius Ţiripa (membru ATOP), în zadar. În afară de a-şi pasa pisica de la unii la alţii - autorităţi - atop - poliţie - n-am aflat nimic.
Rămân însă declaraţiile primarilor care au deja astfel de sisteme instalate şi care garantează că până acum şi-au dovedit utilitatea. De exemplu, la Vădeni, primarul Stanca Coman (PSD) se poate lăuda cu faptul că în toate cele trei sate ale comunei sunt camere, iar de la instalarea lor s-a constatat o diminuare a infracţionalităţii.
Un alt exemplu, la Victoria: primarul Stăvărel Dorobanţu (PNL) a avut grijă să monteze câteva camere video în zona centrală pentru a creşte siguranţa cetăţenilor, iar acest lucru, spune acesta, s-a cunoscut deja. Şi la Jirlău, fostul primar al comunei, Rică Tutulan, i-a lăsat moştenire actualului edil Daniel Drăguţ (PSD) camere video la toate intrările în sat, iar investiţia şi-a arătat oportunitatea în reducerea cazurilor de furturi din culturi. La Zăvoaia, primarul Stănică Drugău (PNL) a montat camere video în parcul din centrul comunei şi de atunci nu se mai fură flori. În comuna Movila Miresii, primarul reales Dumitru Panţuru (PSD), nu are sistem de supraveghere în comună, însă ne-a povestit că există camere la Primărie şi una dintre cele două şcoli, iar de prezenţa acestora s-a arătat extrem de mulţumit. “Aş vrea să montez camere şi pe cealaltă şcoală din comună. Proiectul a fost făcut prin buget local. Monitoarele sunt la mine în birou şi la directorul şcolii. Sunt foarte bune, eu sunt mulţumit. Plus de asta, seara, mă scuteşte şi de pază şi alte chestiuni. Pe scurt, am dotat centrul civic al comunei şi una dintre şcoli. Rămâne cealaltă. Probabil că vom face asta la finalul lunii octombrie. Pe proiectul ăsta va trebui să am o discuţie şi cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, să îi dau o idee, cel puţin pe unităţile şcolare, ca în parteneriatele pentru proiectele cu primăriile, poate includem şi activitatea asta”, a declarat Panţuru.
La nivelul oraşelor, doar Făureiul este nesupravegheat video
În ceea ce priveşte cele 3 oraşe foste agro-industriale de la nivelul judeţului Brăila, doar Ionel Voinea, primarul din oraşul Făurei a afirmat că în prezent nu mai beneficiază de un sistem de supraveghere video. Acesta a punctat că au existat camere în oraş, printr-un proiect mai vechi al predecesorului său, încă de acum două mandate, însă în prezent nu mai funcţionează. “E necesară o reţea de supraveghere video. Am primit fel de fel de oferte, de evaluări, numai că pentru asta îţi trebuie şi bani. (...) Toate locurile publice pe care le avem trebuie supravegheate, de asemenea, tot ce înseamnă punte de colectare, parcuri, instituţii publice. Bine, şcoala şi liceul au propriile sisteme de supraveghere, chiar şi imobilul primăriei are, dar eu vorbesc de o reţea publică. Pe viitor, dacă deschidem secţiunea de finanţări pe GAL, intenţionez ca Făureiul să acceseze un proiect pentru treaba asta. Sunt preocupat de subiect”, a declarat Voinea.
În ceea ce priveşte oraşul Ianca, primarul Fănel Chiriţă s-a declarat extrem de mulţumit de investiţia de puţin peste 1 milion de lei făcută pentru sistemul de supraveghere video de acolo. “Din punctul meu de vedere este mare nevoie de un asemenea sistem. Camerele sunt montate peste tot, în Ianca şi în 3 sate. Proiectul a fost făcut pe fonduri europene şi s-a finalizat în decembrie anul trecut”, a precizat acesta.
De asemenea, primarul Ionel Gheorghe de la Însurăţei a afirmat că are camere video, însă doar în zona centrală deocamdată. “Vrem să extindem sistemul pentru că este necesar. Apar multe furturi, în general pe la periferie. Ne-am gândit să îl extindem. Deocamdată o să facem o cerere de ofertă şi după aceea o să mai vedem. Până acum a dat rezultate sistemul, dar e mai vechi. Sunt vreo 3 - 4 ani de când avem camerele. Discutăm despre vreo 9 - 10 camere prin intersecţii, nu a fost un proiect foarte mare. Le-am pus mai mult să ne păzim zona centrală, băncile din parc. Dar le-au fost necesare şi celor de la Poliţie, se mai folosesc de înregistrări”, a afirmat PSD-istul.
Şeful CJ ar vrea un proiect “Big Brother” la nivelul întregului judeţ
Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac a recunoscut, ieri, că nu are o situaţie exactă a camerelor de supraveghere video la nivelul tuturor oraşelor şi a comunelor din judeţ. “Nu am aşa ceva. Dar sunt de acord cu sistemul de supraveghere video şi în municipiu şi în judeţ, în special în comune. Sunt de acord pentru că în primul rând, cu ajutorul acestuia putem scădea rata de infracţionalitate şi rezolva celelalte probleme de monitorizare. Numai că asta trebuie să o facem într-un sistem integral sau să vedem, pe etape, exact acolo unde trebuie şi în funcţie de bugetul pe care îl avem. Dacă am găsi bani europeni să facem un astfel de proiect ar fi excepţional. Am toată deschiderea. Şi camerele din municipiu ne-au ajutat foarte mult, pentru că la anumite accidente, Poliţia obţine datele necesare şi poate lua măsuri mai repede sau găsi infractorii, până la urmă”, a afirmat Chiriac. Cât despre comunele care nu au încă sistem de supraveghere video, şeful judeţului a mai completat că există mai mulţi primari care şi-au arătat interesul în acest sens atunci când a venit vorba de proiecte cofinanţate de la nivelul CJ Brăila. La rândul său, subprefectul Marius Ţiripa, membru în cadrul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), a precizat că nu s-a făcut încă o situaţie centralizatoare, în privinţa camerelor video existente la nivelul judeţului. Acesta a subliniat că foarte puţine UAT-uri au un sistem real de supraveghere video în Brăila şi că cele mai multe primării aleg să monteze 1 - 2 camere pentru a proteja clădirile şi obiectivele importante, nu şi intrările şi ieşirile din localitate, de exemplu.
Nu se mai ştie nimic de proiectul «Big Brother» al lui Viorel Mortu
În luna iunie 2015, pe vremea când era preşedinte interimar al CJ Brăila, actualul consilier judeţean PSD, Viorel Mortu vorbea despre un proiect în colaborare cu Poliţia, prin care urmau să fie supravegheate video 10 comune cu intrările şi ieşirile către Drumuri Judeţene. Dacă ar fi dat rezultate, proiectul urma să se dezvolte şi să înglobeze şi alte localităţi. Cu toate acestea, ideea a rămas la nivel de proiect şi nu a fost niciodată supusă votului consilierilor.
Potrivit subprefectului Marius Ţiripa, s-ar fi renunţat la această variantă în cele din urmă, deoarece costurile ar fi fost mult prea mari.
Violenţe extreme, violuri, tâlhării
Printre cazurile de o violenţă extremă, produse recent, se numără cel din comuna Cireşu, unde unui bărbat i-a fost înfiptă furca în ochi, în mijlocul străzii, autorul fiind un consătean care este acum cercetat de poliţişti. În seara de 30 iulie, Marian Lupu, în vârstă de 48 de ani, a ajuns direct în sala de operaţie şi a rămas fără un ochi. De pe patul de spital, bărbatul din sat Vultureni, a povestit despre coşmarul prin care a trecut şi care i-a dat viaţa peste cap. L-a indicat ca atacator pe consăteanul Marian I. Iconaru care a sărit cu furca asupra sa şi l-a umplut de sânge, fără a avea vreun motiv întemeiat. Adus cu ambulanţa la Unitatea de Primiri Urgenţe, Marian Lupu a fost operat şi medicii i-au spus că nu au mai avut cum să îi salveze ochiul. Victima a ajuns în situaţia de a spune că o să ajungă să îşi facă dreptate singur, asta dacă poliţiştii nu iau măsuri în acest caz. S-a făcut sesizare la poliţie şi s-a dat startul anchetei pentru infracţiunea de vătămare corporală, întrucât victimei i s-a produs o infirmitate fizică, chiar dacă nu i-a fost pusă viaţa în pericol. Marian Lupu este nemulţumit însă de modul în care se fac cercetările şi ne-a relatat faptul că nu înţelege cum agresorul poate fi lăsat încă în libertate, pe străzile din localitate, mai ales că acesta tot aruncă cu ameninţări în strânga şi în dreapta.
Şi acesta nu este singurul caz. În iunie, o femeie din comuna Gemenele, satul Găvani, a avut parte de momente de groază, în propria casă. Ea s-a trezit cu un localnic peste ea în locuinţă, care a bătut-o şi a violat-o. Individul a ajuns în spatele gratiilor.
În aprilie 2016, chiar în Săptămâna Patimilor, o bătrână de 81 de ani, din localitatea Tudor Vladimirescu a fost siluită de un consătean, recidivist, Constantin Adrian Piroşcă. Bărbatul aflat sub influenţa băuturilor alcoolice a dat buzna peste vecina sa, a violat-o şi apoi a vrut să plece, dar a fost surprins în gospodărie chiar de către nora şi fiul victimei, care au sesizat imediat poliţia. Violatorul de la Tudor Vladimirescu are antecedente penale, fiind condamnat, în anii trecuţi, tot pentru viol. Nici în anul 2015, atacurile asupra bătrânilor nu au lipsit. De exemplu, în august 2015, trei tineri din satul Filipeşti, comuna Surdila Găiseanca, au băgat groaza într-o familie de octogenari din sat. În miez de noapte, aceştia au pătruns în curtea şi imobilul a doi localnici, soţ şi soţie, de 82 şi 81 de ani. Bătrânii au fost imobilizaţi cu propria lenjerie de pat şi agresaţi. Şi exemplele de acest gen pot continua.
