Furtuna de joi după-amiază a dat o nouă lovitură producătorilor agricoli din judeţ: mii de hectare au fost bătute de grindină ori pur şi simplu culcate la pământ de vântul puternic. În unele zone ploile au înregistrat cantităţi record chiar şi de 100 de litri/metrul pătrat. Este pentru a doua oară în cursul acestei luni când urgia compromite şi "bruma" de culturi ce au rezistat până acum stresului generat de secetă. Cele mai afectate au fost rapiţa, grâul, orzul, însă grindina a creat probleme şi în sectorul legume-fructe. Practic, toate culturile înfiinţate în toamna anului trecut, care nu au fost încă recoltate, au avut de suferit. Pentru culturile înfiinţate în primăvară mai există speranţă, susţin specialiştii, întrucât plantele, chiar dacă au fost afectate de grindină, au timp să se refacă până la toamnă. Bilanţul final al dezastrului urmează a fi cuantificat abia peste câteva zile după ce echipele de specialişti din partea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Brăila şi ai firmelor de asigurare vor finaliza rapoartele de expertiză în ceea ce priveşte gradul de calamitare a culturilor.
Peste 10.000 ha distruse
Potrivit informaţiilor prezentate de către Asociaţia Producătorilor Agricoli (APA) Brăila, furtuna puternică de joi după-amiază s-a abătut asupra sudului, centrului şi vestului judeţului, cu precădere peste zona Bărăganu, Însurăţei, Bordei Verde, Ianca, Cireşu, Ciocile şi Şuţu unde a făcut ravagii, întrucât un prim bilanţ indică faptul că pe 10.309 ha în arealul localităţilor menţionate culturile au fost distruse între 30% şi 100%. Conform datelor transmise de inginerii de la Camerele Agricole din teritoriu, cele mai consistente precipitaţii s-au înregistrat pe raza localităţilor Gradiştea şi Şuţu (circa 100 l/mp), precum şi Racoviţa, Râmnicelu (60 l/mp), Mircea Vodă, Surdila şi Zăvoaia (50 l/mp) ori Cireşu - 45 l/mp, Victoria şi Bărăganu cu 40 l/mp. Peste municipiu a plouat cu doar 3 litri/mp.
Şase ferme din IMB, lovite de grindină
În ceea ce priveşte căderile de grindină, fenomenul a fost raportat pe razele comunelor Bărăganu, Ciocile, Cireşu, Gradiştea, Mircea Vodă, Şuţu şi oraşelor Însurăţei şi Ianca. De asemenea, căderile de gheaţă au afectat şi 6 ferme din Insula Mare a Brăilei, deşi cantitatea de precipitaţii înregistrată în zonă a fost de doar 7 l/mp.
O primă evaluare realizată de APA Brăila indică faptul că zona cea mai afectată a fost Mircea Vodă cu 3.000 de hectare, din care 2.500 ha proprietatea firmei "Rominsem", dar şi Cireşu cu 2.600 ha (SC "Faryna" - 1.900 ha). De asemenea, în zona Ianca au fost afectate circa 1.556 ha, Bărăganu cu 1.286 ha, Bordei Verde - 1.197 ha şi Victoria cu 200 ha.
"Noi, în localităţi, nu am avut probleme, nici cu curentul electric, nici cu apa potabilă. Cele mai mari probleme le-am avut în cazul culturilor de rapiţă, unde grindina, pur şi simplu, a pocnit păstăile. Cu prăşitoarele nu sunt probleme, pentru că deşi grindina a fost mare ca dimensiuni, a fost mai rară şi nu a durat decât vreo 15 minute", a precizat George Chiriţă, edilul oraşului Ianca. Situaţie asemănătoare ne-a fost prezentată şi de primarul oraşului Însurăţei, Ionel Gheorghe, şi în acest caz, cultivatorii de rapiţă fiind cei mai păgubiţi.
La Gradiştea, deşi a fost rupere de nori, piatra nu a avut dimensiuni mari, astfel încât nu a provocat pagube locuinţelor, în schimb suprafeţe mari agricole au fost distruse. Oricum, specialiştii se aşteaptă ca suprafeţele raportate drept calamitate să crească, fermierii având la dispoziţie 48 de ore de la producerea fenomenului pentru raportarea către autorităţi şi firmele de asigurare. Dezastrul însă a fost cuvântul de ordine la Şuţeşti. Conform datelor oferite de Inspectoratul de Poliţie, la Şuţu, din cauza ploii, grindinii şi a vântului puternic, au fost distruse acoperişurile a circa 30 de case şi au murit aproximativ 400-500 de păsări. De asemenea, 20-30 de autoturisme au fost avariate, iar curţile a 6 familii au fost inundate. Furtuna a afectat şi câteva sute de hectare de teren agricol, neexistând victime omeneşti.
Reamintim că şi la începutul acestei luni, din cauza fenomenelor meteo extreme, mai multe localităţi au rămas în beznă şi fără apă, sute de gospodării au avut geamurile sparte şi acoperişurile distruse, sute de hectare au fost calamitate, iar mai mulţi arbori au fost smulşi din rădăcini.
