Gheorghe Bunea Stancu continuă lupta cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Deşi marţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat verdictul final în dosarul "Sportul", celălalt proces în care preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, se judecă cu ANI continuă. Înalta Curte a stabilit termen pentru continuarea judecăţii în luna februarie 2015. "Respinge cererea de suspendare. Acordă termen pentru continuarea judecăţii la data de 24.02.2015", ne-au transmis reprezentanţii Biroului de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În dosarul "Sportul", judecătorii au dat deja verdictul final, acesta fiind în defavoarea lui Stancu. Mai mult de atât, acuzaţiile ANI în această cauză au căpătat iz penal, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Brăila urmând să fie tras la răspundere pentru faptele comise.
Reamintim că dosarul "Concivia", nr. 8586/2/2011, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi pe data de 30 ianuarie 2013, asta după ce, în septembrie 2012, la CA Bucureşti, Stancu a avut parte de o înfrângere. Şi în acest dosar, judecătorii i-au respins acţiunea lui Gheorghe Bunea Stancu, ca nefondată, însă acesta a declarat recurs.
În comunicatul din data de 21 septembrie 2011, inspectorii ANI au arătat că, în calitate de şef al CJ Brăila, Bunea Stancu a acordat cinci contracte în valoare totală de 2,7 milioane de lei, fără TVA, firmei "Concivia", pe care o controlează prin intermediul "Bursagrirom" SA. "Domnul Stancu Gheorghe Bunea, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a semnat un număr de 5 contracte, în valoare totală de 2.731.038,86 lei (fără TVA) - aproximativ 638.212 Euro (fără TVA), încheiate de către Consiliul Judeţean Brăila cu SC Concivia SA (societate în cadrul căreia SC Bursagrirom SA este acţionar majoritar, iar domnul Stancu Gheorghe Bunea deţine calitatea de acţionar majoritar în cadrul S.C. Bursagrirom SA), încălcând, astfel, prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", se arăta în comunicatul ANI.
