Duminica, ultima zi a festivalului "Zile si nopti de teatru european la Braila", a oferit mai multe reprezentatii care s-au remarcat la nivel national sau international. Dimineata, in sala Studio, Teatrul de Stat din Ankara, Turcia, a prezentat "In spatele ochilor", spectacol regizat de Kemal Basar. O piesa despre tragedia secolului trecut, holocaustul. O mama si un copil, cu trasaturi mongoloide, sint respinsi de societate. Autorul incearca sa dea raspunsul la intrebarea "De ce se intimpla astfel de lucruri?", iar in final aflam ca toti avem astfel de trasaturi, dar incercam sa le ascundem.
De la ora 20.30, in aceeasi sala s-a jucat o comedie clasica, "Profesiunea doamnei Warren" scrisa de G. B. Shaw. Regia i-a apartinut lui Sotiris Tsogas, iar muzica a fost aleasa din creatia compozitorilor Nikos Harizanos si Ianis Xenaki, acesta din urma fiind brailean la origine. Piesa este o critica la adresa societatii in care exista inegalitati sociale flagrante, care pot fi societatile de ieri, dar la fel de bine, si cele de azi, montarea cu accente moderne subliind acest lucru.
De la ora 19.00, in sala "Darclee" a Centrului Cultural pentru Tineret s-a jucat un spectacol de Shakespeare, "Romeo si Julieta" al Teatrului National "Marin Sorescu" din Craiova. Regizorul Yiannis Paraskevopoulos a oferit o viziune moderna a lui Shakespeare, in care coregrafia semnata de Florin Fieroiu a avut un rol important in transmiterea mesajului.
Asa cum au apreciat si criticii, montarea a avut o prospetime lipsita de inhibitii si complexe, fara exagerari care sa altereze spiritul textului. Spectacolul s-a bucurat de aprecierea publicului.
Festivalul s-a incheiat cu spectacolul de la club, "Angajati-l pe clown", o adaptare dupa Visniec, in care l-am putut vedea pe Adrian Vancica. Acesta a luat premiul pentru cel mai bun actor la Gala Tinarului Actor de la Mangalia din 2003 si Marele Premiu la Gala Star de la Bacau chiar din acest an, iar prestatia sa a fost deosebit de apreciata.
"Ma linisteste gindul ca, pe masura ce omul Imbatrineste, devine tot mai timpit..."
Piesa de rezistenta a ultimei seri a fost "Joi.megaJoy" de la Teatrul "Odeon" Bucuresti, regizata de Radu Afrim si jucata in Sala Mare a teatrului de la ora 18.00. O reprezentatie in care nume mari si arhicunoscute ale teatrului romanesc, precum Dorina Lazar sau Rodica Mandache, au dat masura talentului lor si au reusit sa smulga lacrimi printre hohote de ris. "Joi.megaJoy" este o piesa care vorbeste despre nevoia octogenarilor de a fi impreuna pentru a uita neputintele virstei.
O data pe saptamina, joia, se aduna o suita de babete si mosneguti, fiecare pastrindu-si metehnele, apucaturile si modul de a judeca din tinerete. Fiecare personaj e semi-izolat, adincit In lumea lui, prin actiuni mici, stereotipii. Oricare dintre batrinelele si batrineii decrepiti intra In relatie cu ceilalti doar In masura In care Ii Intilneste In amintirile comune.
Spectacolul are coerenta, unitate de viziune si o inconfundabila atmosfera in care se simte semnatura Radu Afrim. Ca si in alte spectacole, regizorul a introdus si ceva al sau, citeva cintece care se inscriu perfect in arhitectura piesei. Seriozitatea si hazul iti sint servite pe rind, replicile de o filozofie adinca fiind strecurate intre doua gaguri, astfel ca nu prea ai timp sa devii excesiv de serios.
Replica "Ma linisteste gindul ca, pe masura ce omul Imbatrineste, devine tot mai timpit... vede lumea printr-o crapatura tot mai Ingusta... numa' asa poate fi suportata viata..." este spusa de cea mai energica dintre toate aparitiile de pe scena, cea care gateste o masa buna, joia, astfel ca toti prietenii sai septuagenari si octogenari sa manince cumsecade macar o data pe saptamina, Dorina Lazar.
Afrim ofera o galerie de tipuri ale senectutii, insa fara dubiu laurii Ii revin Rodicai Mandache, ce intruchipeaza o octogenara cu temperament puternic si imposibil. Senila, dictatoriala, delicioasa In hachitele ei. Balansul sau Intre decrepitudinea amuzanta si cutremuratoarea tragedie a singuratatii batrinilor are finete de maestru. Personajul ludic-senil al Rodicai Mandache are o incredibla revarsare de umanism cind Isi ofera proteza cu Imprumut: sa manince si cel ce si-a uitat-o acasa.
Stilpul stabilitatii, personajul care are grija de toti, e interpretat matern de Dorina Lazar, cu o extrema finete a detaliilor si naturalete. Fiecare dintre partiturile interpretate de Virgil Andriescu, Irina Mazanitis, Virginia Rogin, Ileana Margineanu, Constantin Cojocaru, Tatiana Iekel, Crina Muresan, Jeanine Stavarache, Ana Maria Moldovan si Alin Teglas poate concura la un spectacol de stare cu imagini memorabile. Un spectacol grozav, care ar merita revazut la Bucuresti unde se joaca in alt sistem, spectatorii fiind in gradene, chiar pe scena, linga actori.
De la ora 20.30, in aceeasi sala s-a jucat o comedie clasica, "Profesiunea doamnei Warren" scrisa de G. B. Shaw. Regia i-a apartinut lui Sotiris Tsogas, iar muzica a fost aleasa din creatia compozitorilor Nikos Harizanos si Ianis Xenaki, acesta din urma fiind brailean la origine. Piesa este o critica la adresa societatii in care exista inegalitati sociale flagrante, care pot fi societatile de ieri, dar la fel de bine, si cele de azi, montarea cu accente moderne subliind acest lucru.
De la ora 19.00, in sala "Darclee" a Centrului Cultural pentru Tineret s-a jucat un spectacol de Shakespeare, "Romeo si Julieta" al Teatrului National "Marin Sorescu" din Craiova. Regizorul Yiannis Paraskevopoulos a oferit o viziune moderna a lui Shakespeare, in care coregrafia semnata de Florin Fieroiu a avut un rol important in transmiterea mesajului.
Asa cum au apreciat si criticii, montarea a avut o prospetime lipsita de inhibitii si complexe, fara exagerari care sa altereze spiritul textului. Spectacolul s-a bucurat de aprecierea publicului.
Festivalul s-a incheiat cu spectacolul de la club, "Angajati-l pe clown", o adaptare dupa Visniec, in care l-am putut vedea pe Adrian Vancica. Acesta a luat premiul pentru cel mai bun actor la Gala Tinarului Actor de la Mangalia din 2003 si Marele Premiu la Gala Star de la Bacau chiar din acest an, iar prestatia sa a fost deosebit de apreciata.
"Ma linisteste gindul ca, pe masura ce omul Imbatrineste, devine tot mai timpit..."
Piesa de rezistenta a ultimei seri a fost "Joi.megaJoy" de la Teatrul "Odeon" Bucuresti, regizata de Radu Afrim si jucata in Sala Mare a teatrului de la ora 18.00. O reprezentatie in care nume mari si arhicunoscute ale teatrului romanesc, precum Dorina Lazar sau Rodica Mandache, au dat masura talentului lor si au reusit sa smulga lacrimi printre hohote de ris. "Joi.megaJoy" este o piesa care vorbeste despre nevoia octogenarilor de a fi impreuna pentru a uita neputintele virstei.
O data pe saptamina, joia, se aduna o suita de babete si mosneguti, fiecare pastrindu-si metehnele, apucaturile si modul de a judeca din tinerete. Fiecare personaj e semi-izolat, adincit In lumea lui, prin actiuni mici, stereotipii. Oricare dintre batrinelele si batrineii decrepiti intra In relatie cu ceilalti doar In masura In care Ii Intilneste In amintirile comune.
Spectacolul are coerenta, unitate de viziune si o inconfundabila atmosfera in care se simte semnatura Radu Afrim. Ca si in alte spectacole, regizorul a introdus si ceva al sau, citeva cintece care se inscriu perfect in arhitectura piesei. Seriozitatea si hazul iti sint servite pe rind, replicile de o filozofie adinca fiind strecurate intre doua gaguri, astfel ca nu prea ai timp sa devii excesiv de serios.
Replica "Ma linisteste gindul ca, pe masura ce omul Imbatrineste, devine tot mai timpit... vede lumea printr-o crapatura tot mai Ingusta... numa' asa poate fi suportata viata..." este spusa de cea mai energica dintre toate aparitiile de pe scena, cea care gateste o masa buna, joia, astfel ca toti prietenii sai septuagenari si octogenari sa manince cumsecade macar o data pe saptamina, Dorina Lazar.
Afrim ofera o galerie de tipuri ale senectutii, insa fara dubiu laurii Ii revin Rodicai Mandache, ce intruchipeaza o octogenara cu temperament puternic si imposibil. Senila, dictatoriala, delicioasa In hachitele ei. Balansul sau Intre decrepitudinea amuzanta si cutremuratoarea tragedie a singuratatii batrinilor are finete de maestru. Personajul ludic-senil al Rodicai Mandache are o incredibla revarsare de umanism cind Isi ofera proteza cu Imprumut: sa manince si cel ce si-a uitat-o acasa.
Stilpul stabilitatii, personajul care are grija de toti, e interpretat matern de Dorina Lazar, cu o extrema finete a detaliilor si naturalete. Fiecare dintre partiturile interpretate de Virgil Andriescu, Irina Mazanitis, Virginia Rogin, Ileana Margineanu, Constantin Cojocaru, Tatiana Iekel, Crina Muresan, Jeanine Stavarache, Ana Maria Moldovan si Alin Teglas poate concura la un spectacol de stare cu imagini memorabile. Un spectacol grozav, care ar merita revazut la Bucuresti unde se joaca in alt sistem, spectatorii fiind in gradene, chiar pe scena, linga actori.
