* modificarea recentă la Legea privind comercializarea produselor alimentare care introduce, printre altele, majorarea termenului în care retailerii pot plăti producătorii din gama fresh de la 7 la 14 zile lucrătoare, a stârnit nemulțumire în rândul acestora din urmă * parlamentarii PSD Brăila se bat cu pumnii în piept că nu este o măsură bună, dar, culmea, au votat proiectul de lege în plen * Nicu Niță, membru în Comisia pentru agricultură a Camerei, unde s-au adus amendamentele proiectului, dă vina pe liberali, dar filmările din ședință dovedesc faptul că președintele Alexandru Stănescu (PSD) a insistat ca proiectul să fie adoptat, deși reprezentanții Guvernului au solicitat amânarea acestuia * senatorul Mihai Ruse susține că nu știe cum au votat colegii săi de la ALDE în Comisie, la fel și liderul PMP Brăila, Viorel Botea, dar și Cătălin Stancu de la USR * europarlamentarul Mihai Tudose s-a arătat total împotriva unei asemenea prevederi, însă a evitat să comenteze în privința originii propunerii, făcând precizarea că legile pot fi modificate
Neștiință, ignoranță sau chiar blat politic - așa se prezintă fundalul unui proiect legislativ adoptat, recent, de Parlamentul României, fără tam-tam, dar care avantajează retailerii în relațiile comerciale cu producătorii locali. Așa cum am prezentat într-o ediție anterioară ”Obiectiv - Vocea Brăilei„, este vorba despre o modificare adusă Legii privind comercializarea produselor alimentare, prin care s-a mărit termenul de plată până la care marile magazine sunt obligate să-și achite furnizorii de produse alimentare cu valabilitate redusă (din gama fresh), de la 7 zile calendaristice la 14 zile lucrătoare, ceea ce înseamnă vreo 3 săptămâni calendaristice. Modificarea cu aplicabilitate de la 16 mai, a stârnit nemulțumire în rândul producătorilor locali, care avertizează că un astfel de termen de plată mai lejer, poate însemna chiar intrarea în faliment pentru mulți dintre ei, în special în perioada de criză generată de coronavirus. Una peste alta, acest proiect legislativ, care îi aparține, la origini, senatorului liberal de Arad, Ioan Cristina, a trecut recent de Parlament în varianta amendată (deci și cu această prevedere privind termenul de 14 zile, care nu exista inițial în proiect), a fost promulgată de președintele României Klaus Iohannis, iar în data de 1 aprilie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial.
Plecând de la ideea că aproape nimeni din spectrul politic local, dar chiar și național, nu a comentat acest aspect problematic, am încercat să stăm de vorbă cu parlamentarii brăileni pentru a vedea cum s-a ajuns la aceste propuneri, ce părere au despre ele, dar mai important, cum au votat proiectul. Precizăm că noi am aflat de la producători locali, care au preferat să rămână în anonimat de frică să nu fie scoși de pe rafturi de marii retaileri.
Săpături serioase pentru două lucruri simple: Cine a propus? Cine a aprobat?
Am dorit să discutăm, în primul rând, cu deputatul PSD Brăila Nicu Niță, membru al Comisiei pentru agricultură din Cameră, unde s-au adus amendamentele pe proiect. Acesta a dat vina pe liberali, însă, culmea, a votat proiectul în plen. Am discutat și cu restul deputaților și senatorilor brăileni, care au condamnat măsura la nivel declarativ, dar tabăra PSD a votat ”pentru”, iar tabăra PNL, deși a votat ”împotrivă”, se poate lăuda cu născocirea acestui proiect de lege. Am dorit să vedem cum s-a ajuns aici și cu ajutorul liderilor politici locali, ale căror partide au câte un reprezentant în Comisia pentru agricultură a Camerei, precum senatorul Mihai Ruse de la ALDE, Viorel Botea de la PMP sau Cătălin Stancu de la USR, însă fără a avea prea mare succes. De asemenea, ținând cont că mulți dintre aleșii Brăilei au pus măsura pe seama unui comandament de la nivelul Uniunii Europene, am dorit să aflăm și opinia europarlamentarului PSD Mihai Tudose, care deși s-a arătat împotriva creșterii substanțiale a termenului de plată, a evitat să comenteze prea mult originea acestui amendament.
Cum discuțiile cu performerii scenei politice au fost neconcludente în mare parte, bazate mai mult pe acuzații aruncate de la o tabără la alta sau pur și simplu ridicări din umeri, am încercat să aflăm de unde a izvorât acest amendament direct de pe site-ul Camerei Deputaților. Astfel, am descoperit că în Comisia pentru Agricultură președintele Alexandru Stănescu (PSD) a fost cel care a insistat pe aprobarea proiectului în forma amendată, în ciuda solicitării de amânare a secretarului de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, prezent la ședință. Însă nici pe această cale nu am putut afla proveniența exactă a amendamentului respectiv, sau modul în care fiecare deputat din Comisie a votat atât amendamentele la momentul propunerii lor, cât și raportul favorabil în final pentru proiectul amendat, așa că am transmis o solicitare în scris către Camera Deputaților, în speranța că vom lămuri acest aspect într-un viitor apropiat. Ei bine, după câteva zile a venit și răspunsul reprezentanților Camerei, care ne-au transmis, pe scurt, că amendamentele respective au fost aprobate în Comisia pentru agricultură, după discuții cu Comisia Europeană, fără a ne putea oferi detaliile pe care le-am solicitat.
Tabăra PSD acuză tabăra PNL, dar a votat proiectul în plen
Senatorul PSD Ion Rotaru a precizat că forma legii, atunci când a plecat din Senat, era mult mai bună și nu conținea o asemenea reglementare, cu care nu este de acord. Acesta a subliniat că nu a văzut forma finală a legii adoptate în Cameră la momentul discuției cu redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei”, însă a dorit să puncteze că o asemenea reglementare nu are cum să fie binevenită, din principiu.
”Personal, nu o susțin pentru că trebuie să luăm orice decizie care vine în sprijinul producătorilor agricoli. Și nu numai agricoli, a producătorilor români, de orice natură ar fi ei. Să îi încurajăm și să îi susținem. Sigur că aici pot fi invocate o serie întreagă de reglementări care țin de principii de bază care au în vedere organizarea și funcționarea Uniunii Europene în materie de comerț de pildă. Dar eu știu că a fost o acțiune concentrată pe infringement, pe această temă și ar trebui văzut în ce stadiu este. Pentru că suntem singura țară care ne confruntăm cu o asemenea situație. Trebuie să ne batem și colegii noștri europarlamentari, indiferent de culoarea politică, și noi toți, parlamentarii să încercăm să susținem producția autohtonă și producătorii autohtoni. E limpede faptul că dacă a ieșit o asemenea formă, poate fi modificată, dar va necesita inițierea unui alt proiect de lege, care să aibă în vedere acest aspect”, a declarat Rotaru.
În ceea ce îl privește, deputatul Nicu Niță, membru al Comisiei pentru agricultură din Cameră, unde s-au făcut aceste modificări prin intermediul mai multor amendamente, a precizat că ar fi fost o impunere de la Uniunea Europeană. Acesta a dat vina pe parlamentarii PNL și restul partidelor membre în Comisie, în afară de social-democrați, subliniind că la momentul discuțiilor privind amendamentele, PSD-iștii au propus ca plata să rămână la 7 zile sau să se facă pe loc, însă propunerea nu a fost acceptată de ceilalți.
”Toată lumea este nemulțumită pentru că puteau face plata pe loc sau cel mult în șapte zile. Dar acum s-au dus în 14 zile! Însă este o directivă venită de la Uniunea Europeană. Adică acea chestiune cu 51% din produsele de la hipermarketuri să fie românești. PNL-ul a băgat această chestiune. Ei s-au dus de la 7 la 14 zile. Noi am solicitat atunci să se dea banii pe loc și cel mult șapte zile. Noi chiar am vrut banii pe loc! Ei au avut majoritate din cauză că acolo sunt mai multe partide. Noi avem 9 deputați, dar mai sunt USR, PMP, ALDE, UDMR, sunt mai mulți. Puși laolaltă, au majoritate. Eu personal și cu toată echipa noastră am vrut să se dea banii pe loc sau cel mult plata la șapte zile! Nu s-a dorit”, a declarat Niță.
Curios este totuși faptul că la momentul votului în Comisia pentru agricultură din Cameră, proiectul cu aceste amendamente a fost aprobat de tabăra PSD, la propunerea președintelui Alexandru Stănescu, care de altfel a insistat să fie votat în acea formă, pentru a nu mai primi alte adăugiri și a fi nevoie să intre din nou în analiza Uniunii Europene. La momentul respectiv și Niță a fost prezent în ședință, însă site-ul Camerei nu precizează nominal voturile din cadrul comisiilor.
Și deputatul Florin Mircea a criticat această prevedere, însă a ținut să puncteze că nu este la zi cu proiectul de lege, ci că l-a parcurs doar ”pe diagonală” și a descoperit, printre altele, că amendamentele respective au apărut abia după discuții cu Comisia Europeană.
”Inițiativa colegului senator a parcurs un drum interesant, început prin 2016, proiect picat la Senat cu succes. Ulterior ajungând la Camera Deputaților și a intrat în atenția Comisiilor sesizate. Interesant este Avizul Consiliului Legislativ care propune câteva modificări, ulterior Guvernul de la acel moment a avut un punct de vedere negativ, iar partea care mi-a atras și acum atenția, amendamentele aduse în dezbaterea Comisiei de Agricultură au fost «propuse după discuții cu Comisia Europeană», ceea ce mă face să cred că unii chiar «ne ajută». De asemenea, am văzut acea propunere inițială de 7 zile de plată care a fost modificată la maxim 14 zile..... Până la urmă e un contract comercial, eu cred că părțile pot negocia și obține acele termene corecte și necesare pentru o activitate economică eficientă pentru toți. Sunt de acord să încurajăm producătorii locali, dumnealor sunt cei care reușesc să creeze unele dintre produsele «finite» gustoase din zona noastră pe care le savurăm cu plăcere”, a afirmat Mircea.
Deputatul Emilia Meiroșu a explicat că a considerat oportună această propunere legislativă, plecând de la mai multe considerente foarte clare: ”Ținând cont de punctul de vedere al Guvernului României cu privire la propunerea de modificare a Lg 321/2009 și al reprezentantului Comisiei de Agricultură prin care se arată că în contractele dintre retaileri și furnizorii români de produse agroalimentare au fost constatate abuzuri de poziție dominantă prin practici incorecte legate de termenul de plată și tratament diferențiat pentru produsele marcă proprie ale retailerilor față de cele românești și pentru respectarea Tratatului privind funcționarea UE (TFUE), am considerat oportună această inițiativă legislativă venită în sprijinul real al producătorilor autohtoni. Am votat pentru a pune la dispoziția populației a cât mai multor produse românești și asigurarea contractelor nediscriminatorii pentru producătorii locali”.
Precizăm că nu doar Meiroșu a votat acest proiect, ci toți deputații PSD Brăila. Excepție face senatorul Ion Rotaru, care la momentul dezbaterii acestei probleme, la momentul respectiv fără termenul de 14 zile, ci de 7, a votat ”împotrivă”.
Liberalii îi acuză pe PSD-iști că le-au denaturat proiectul
Deputatul Vasile Varga a dorit să sublinieze că nu a votat acest demers legislativ și ne-a invitat să verificăm site-ul Camerei. Acesta a adăugat că agricultorii și producătorii locali au nevoie de sprijin, nu de măsuri care să le îngreuneze activitatea.
”Vorbim despre o inițiativă mai veche, o lege inițiată în 2016 de un coleg de-al meu liberal, care a dorit, pe fond, să vină în ajutorul producătorilor autohtoni. Este suficient să mă opresc doar la două dintre prevederile care încercau să îi pună pe fermierii români la adăpost în bătălia cu marii comercianți. Propunerea inițială era că discount-urile cerute de comercianți producătorilor români nu pot depăși 5% din valoarea mărfurilor comercializate. În plus, comercianții persoane juridice care desfășoară activități de comercializare a produselor alimentare aveau obligația ca, pentru producătorii români de carne, lapte, produse lactate, fructe, legume și produse fabricate din acestea, panificație, patiserie și cofetărie, să asigure un spațiu de expunere și vânzare la raft de cel puțin 50%, cu excepția perioadei de iarnă, când legumele și fructele din import puteau reprezenta cel mult 70%. Se încerca o echilibrare a mărfurilor autohtone cu cele din import, dacă vreți, un protecționism pe care toate statele europene civilizate îl practică”, a afirmat Varga.
Parlamentarul liberal a acuzat că sensul legii a fost, însă, modificat prin amendamentele depuse de PSD în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, cu precizarea că aceasta este dominată de PSD, și care a fost comisia raportoare.
”Așa s-a ajuns la aceste prevederi care nu sunt deloc avantajoase pentru agricultorii români și pe care, repet, nu le-am votat”, a mai adăugat liberalul.
La rândul său, colega acestuia din Camera Deputaților, Antoneta Ioniță a subliniat că a votat ”împotriva” formei finale a acestei propuneri legislative, deși a pornit la inițiativa unui alt liberal.
”PSD a făcut o mișcare specifică acestui partid și a deturnat totul. Legea a fost mai întâi ținută în sertar vreo trei ani, apoi, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară din Camera Deputaților și-a adus aminte subit de ea. Comisia, care are un președinte și doi vicepreședinți de la PSD, a formulat și o serie de amendamente, care au dus la apariția acestei măsuri total inechitabile pentru agricultorii români. Oricum, brăilenii ar trebui să știe că printre cei care au votat favorabil pentru această măsură se află parlamentarii de Brăila Nicu Niță, Emilia Meiroșu și Mircea Florin. Poate n-ar fi rău ca agricultorii să-i întrebe ce argumente au avut când și-au exprimat opinia în parlament”, a punctat Ioniță, cu precizarea că nu ar trebui să fim ”captivii” retailerilor, în opinia sa.
”Eu cred în asocierea producătorilor, cred în vânzare directă, inovativă și care oferă și o altă perspectivă asupra posibilităților. Îmi doresc să reușim să înțelegem cu toții, și producătorul-vânzător și noi clienții, că avem nevoie de produse proaspete, naturale și la un preț corect”, a conchis Ioniță.
Liderii politici brăileni, pauză la explicația votului parlamentarilor lor
Dacă ne luăm după informațiile de pe site-ul Senatului, senatorul Mihai Ruse nu a participat la votul pentru varianta inițială a acestui proiect la momentul când s-a întâmplat acest lucru, însă contactat acum acesta a evitat să se pronunțe pe subiect. Ruse ne-a transmis prin sms, cu părere de rău, că nu a putut contacta pe niciunul dintre cei doi deputați ALDE din Comisia pentru agricultură, care acum sunt la PNL, pentru a vedea cum au votat la momentul respectiv. Însă nici nu a comentat situația producătorilor locali în vreun fel, ca urmare a acestei măsuri ce favorizează marile magazine.
”Îmi pare rău, dar nu am putut contacta niciun fost coleg dintre cei doi (acum la PNL). Probabil sunt și ei în ședință, cum intru și eu din nou în acest moment în ședința din plen a Senatului. O zi bună!”, a afirmat Ruse, referindu-se la deputații Ică Florică Calotă și Ion Tabugan.
De la PMP în Comisia de agricultură a Camerei la acea ședință a participat deputatul Ionuț Simionca, astfel că am încercat să aflăm de la liderul PMP Brăila, Viorel Botea cum a votat acesta la vremea respectivă, să ne lămurească în privința apariției amendamentelor, dar și să ne ofere un punct de vedere legat de măsura termenului privind plata producătorilor.
”Știu că de la termenul de 7 la 14 zile fac excepție de la prevederi produsele alimentare proaspete, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. La care termenul de plată nu poate fi mai mare de 14 zile de la data recepționării mărfii de către beneficiar. Iar anexa despre care se face referire în textul legii, enumeră produsele alimentare proaspete: ne referim la carne, pește, produse de brutărie etc. Dar problema este în felul următor: între retailer și producător se stabilesc niște contracte. În acestea se stipulează foarte-foarte clar perioada. Iar dacă producătorului nu îi convine perioada de 14 zile, de exemplu, e clar că în contract trebuie să spună ce perioadă îi convine. Dar în opinia mea chiar nu era necesară din partea parlamentarilor introducerea acestei prevederi. Nu s-a luat în calcul povestea asta. Vă dați seama, legea pleacă într-un fel din Senat și ajunge în alt fel. Probabil că trebuia să fie mai atenți cei care au inițiat legea, vizavi de modul în care se face plata. Recomand, mai ales în această perioadă, plata cât mai rapidă și respectarea contractelor dintre retaileri și producători”, a declarat Botea, insistând și pe adoptarea unor măsuri pentru refacerea sistemului de irigații din județul Brăila.
Întrebat ce i-a transmis deputatul PMP din Comisia pentru agricultură privind originea amendamentelor respective, Botea a subliniat că nu a primit informații în acest sens, nici măcar în legătură cu votul dat de acesta la momentul respectiv. ”Nu am primit această informație. Mi-a spus că nu își explică votul. Îl puteți verifica pe Camera Deputaților la Comisia de Agricultură”, a completat PMP-istul.
De la USR, în Comisia pentru agricultură a Camerei este deputatul Daniel-Nicolae Popescu. Am încercat să obținem un punct de vedere și de la liderul USR Brăila, Cătălin Stancu, rugându-l să discute în prealabil cu parlamentarul, pentru a vedea dacă putem lămuri problema apariției respectivelor amendamente. După câteva zile acesta ne-a precizat că nu a reușit să discute cu deputatul din Comisia Agricolă pentru a ne oferi un punct de vedere, astfel că a evitat să comenteze subiectul, afirmând că nu este la curent cu decizia parlamentarilor.
Tudose susține că legea ar putea fi modificată, cu altă lege
Întrebat despre acest subiect al amendamentelor aprobate în Comisia de agricultură a Camerei, prin intermediul cărora a fost crescut substanțial termenul până la care retailerii pot plăti producătorii locali pentru marfa proaspătă, dar și cu precizarea că o parte dintre parlamentarii brăileni au punctat că este o decizie a Uniunii Europene, europarlamentarul Mihai Tudose nu a comentat prea mult subiectul.
”Am o singură poziție. Eu înțeleg că în prevederile unui acord comercial sunt acordurile dintre părți cu respectarea legii. Înțeleg că legea prevede un termen maxim de 30 de zile, tocmai de aceea, pentru a preveni abuzurile. Numai că, în speță, dacă sunt produse perisabile, e cu banii pe loc. După opinia mea ar trebui cu banii pe loc, tot. Banul jos! Punct. Magazinul cumpără o marfă, își asumă responsabilitatea și riscul să nu o vândă, da? Să o promoveze! Așa, magazinul nu are niciun risc, dar tot riscul este la producător! Nu! Magazinele, după umila mea opinie, ar trebui să fie obligate să aibă măcar o parte din produse de pe piața internă și cu plata pe loc. Asta este!”, a afirmat Tudose.
Întrebat ce s-ar mai putea face în contextul în care legea a fost aprobată și promulgată, acesta a adăugat: ”Legile se pot schimba. Deci poate fi «răzgândită», ca să mă exprim așa. Eu recunosc, nu am știut de ea, din păcate. Dar nu e normal așa ceva! Sunt produse la care ai plata la două săptămâni, deși ele au termen de valabilitate 4-5 zile! Mi se pare... Termenul plății mai mare decât valabilitatea, deci ceva nu îmi sună bine. Până la urmă, săracul producător îmi creditează marele lanț de magazine?!”.
Cum redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei” au insistat pe ideea că această modificare s-a făcut printr-un amendament în Comisia pentru agricultură a camerei, Tudose a afirmat scurt: ”M-ați întrebat care este opinia mea. Nu știu cine a făcut-o, nu știu unde a făcut-o, dar asta este opinia mea! La produsele perisabile, în mod normal, plata se face pe loc! Este clar că tu, magazin, nu poți să ții marfa mai mult de 4 zile, dacă acela este termenul de valabilitate. De ce să îmi dai banii la două săptămâni?!”, a conchis fostul premier.
Procesul legislativ și misterul amendamentelor apărute în Comisia de agricultură
Precizăm că propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare îi aparține senatorului liberal de Arad, Ioan Cristina. După ce a fost respins de Senat cu 67 voturi ”DA”, 12 ”Nu” și 12 abțineri (inclusiv Ion Rotaru a votat pentru respingere), în data de 27 septembrie 2016, proiectul a ajuns în Camera Deputaților (Cameră decizională) în octombrie 2016 și și-a urmat cursul firesc prin comisiile de specialitate. Astfel, după ce a primit aviz negativ de la Comisia pentru industrii și servicii, de la Comisia juridică, după primirea unui punct de vedere din partea Guvernului pe 6 iunie 2017 prin care a fost susținută adoptarea propunerii legislativ, însă cu rezerva însușirii în Cameră a unor observații și propuneri transmise de Executiv în urma discuțiilor la nivelul Uniunii Europene, proiectul a intrat în analiza Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. Acolo, în data de 05 februarie 2020 a primit un raport favorabil, însă nu înainte de a fi ”îmbogățită” cu 18 amendamente admise. Printre acestea se numără și cel legat de termenul până la care retailerii pot face plata către producătorii locali, mai exact mărit de la 7 zile calendaristice la 14 zile lucrătoare. Ei bine, din păcate, așa cum am precizat, Camera Deputaților nu pune la dispoziție pe site materiale legate de procesul efectiv al propunerii, dezbaterii și aprobării acestor amendamente, ci sunt aduse la cunoștință în cadrul unui proces verbal din ultima ședință în care Comisia a tratat acest subiect, precizându-se că proiectul a fost adoptat la pachet cu amendamentele făcute. ”În urma dezbaterilor s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare cu amendamente”, se arată în procesul verbal. Cu toate acestea, pe site-ul cdep.ro, se poate consulta o filmare a ședinței din 5 februarie, când s-a tranșat practic acest subiect. Pe scurt, precizăm că în respectiva ședință, președintele Alexandru Stănescu (PSD) a anunțat încă de la început că Adelina Țânțariu, secretarul general al Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare, nu sosise la ședință, cu precizarea că aceasta venea tocmai pentru primul punct de pe ordinea de zi, Legea 150, care modifică Legea 321/2009. De altfel, la ședință a fost invitat și Sorin Roșu Mareș, secretar de stat de la Ministerul Agriculturii.
”E o lege pe care o discutăm de aproximativ doi ani de zile, pentru că a fost o atenționare de infringement. Probabil că o să vă întrebați de ce astăzi nu sunt reprezentanții asociațiilor profesionale din domeniu, care sunt dependente. Pentru că nu i-am mai invitat. Doar domnul Bădescu este prezent astăzi. Pentru că la ultima discuție pe care am avut-o cu dumnealor, aveau în față raportul și a rămas că acest raport, după ce vine de la Comisia Europeană, noi îi vom da un vot și îl vom trimite către plenul Camerei. Apropo de Comisia Europeană, vreau să vă spun că în ianuarie, ne-a cerut un punct de vedere legat de când legiferăm forma pe care o avem în față și le-am spus în luna februarie. Legiferare înseamnă să facem un raport în Comisia de agricultură și bineînțeles, un vot în plenul Camerei Deputaților. Așa că (n.r. - oftează), mi-aș permite să spun că ar fi bine să nu mai insistăm pe modificări din această lege, pentru că orice modificare pe care am face-o pe acest raport ar însemna să o trimitem din nou la Comisia Europeană și să mai așteptăm iar - eu știu, o perioadă de câteva luni de zile. La ultima întâlnire pe care am avut-o și în comisie, și eu separat cu reprezentanții asociațiilor profesionale, am spus că să închidem această lege, pentru că este sub lupa Comisiei cu acea atenționare de infringement și pe urmă să legiferăm directive legată de practicile neloiale, care va fi legiferată și prin Legea 321”, a declarat Stănescu.
Secretarul de stat Sorin Roșu Mareș a intervenit atunci și a solicitat amânarea votului pe acest proiect pentru o săptămână, deoarece Guvernul PNL are câteva propuneri de făcut. De altfel, acesta a invocat faptul că proiectul a primit o serie de amendamente în urma cărora Executivul nu îi mai vede ”aplicabilitatea corespunzătoare”, fără eventuale corectări.
” Față de forma inițială s-au adus foarte multe amendamente, care și-au pierdut o parte din scopul legii inițiale. De aceea, nu îi vedem aplicabilitatea, dacă nu introducem anumite caracteristici. Cum ar fi parteneriatul direct. În momentul de față, noi, Ministerul nu suntem de acord cu acest parteneriat direct, așa cum este denumit în această lege. De aceea, am dori să aducem anumite amendamente”, a adăugat sursa citată.
În ciuda insistențelor secretarului de stat, dar și ale altor parlamentari liberali, președintele de ședință, chiar și vicepreședintele au refuzat amânarea și au transmis că proiectul se află în atenția Comisiei Europene și că nu este indicat să mai fie amânat, modificat, deoarece ar conduce la alte întârzieri. În cele din urmă, Stănescu a supus proiectul la vot și a fost aprobat în forma amendată în Comisie înaintea acestei ședințe, rezultatul fiind: 12 voturi ”pentru”, 5 ”împotrivă” și restul de 7 probabil s-au abținut. Fără a se specifica nominal, ulterior, în procesul verbal ce deputați au votat atunci și în ce fel, subliniindu-se doar că proiectul a fost aprobat cu ”majoritate parlamentară”. Din păcate, pe filmare nu există un cadru larg în momentul votului, astfel că nu se poate vedea exact opțiunea fiecărui membru, chiar și așa, potrivit datelor urcate pe site-ul Camerei, în acea zi, Comisia pentru agricultură a fost formată din: 9 membrii PSD (cu tot cu președintele și vicepreședintele Comisiei), printre care și deputatul brăilean Nicu Niță, 7 membri PNL, 2 de la ALDE, 2 UDMR, 1 PMP, 1 USR, 1 Pro Europa și 1 de la Minorități. În total 24 parlamentari. De precizat și că în acea zi, doi deputați membri în Comisie au absentat, dar au fost înlocuiți cu alți doi supleanți.
Revenind la procesul legislativ, după raportul favorabil din Comisia pentru agricultură, proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei. Au urmat dezbateri în plen în data de 25 februarie 2020, când a fost și aprobată cu 150 voturi ”pentru”, 80 ”contra” și 9 abțineri. Ar mai fi de adăugat că, potrivit datelor privind situația votului electronic la acea dată, postate pe site-ul Camerei, doar deputații PNL Vasile Varga și Antoneta Ioniță au votat ”împotriva” acestei legi în forma finală. PSD-iștii Nicu Niță, Florin Mircea, dar și Emilia Meiroșu au fost ”pentru”. După aprobare legea a ajuns în luna martie la Președintele României și a fost promulgată în data de 27 martie, prin Decretul 214/2020, devenind Legea nr. 28/2020 și fiind publicată în MO 274/1 aprilie 2020.
Răspunsul Camerei Deputaților privind procesul legislativ al acestui proiect
Biroul pentru informare publică și relația cu societatea civilă, prin Direcția comunicare și relații publice a Camerei Deputaților ne-a transmis un răspuns la solicitarea făcută, indicându-ne pașii ce trebuiesc urmați pentru a urmări procesul legislativ în privința acestei legi. Pași, pe care deja îi bifasem, așa cum am arătat mai sus.
Sursa citată ne-a indicat că, potrivit documentelor urcate pe site-ul Camerei, membrii Comisiei pentru agricultură au examinat Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare (PL-x nr. 411/2016), în ședința din 4 februarie 2020. Cât despre originea amendamentelor adoptate atunci, în răspunsul primit se precizează:
”Potrivit anexei «Amendamente propuse - PL-x nr. 411/2016» care însoțește Raportul elaborat de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, amendamentele au fost propuse de Comisie, după discuțiile purtate cu reprezentanții Comisiei Europene. Așa cum reiese din Raportul Comisiei, în urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu amendamentele admise. Precizăm că nu deținem alte informații în afara celor publicate în documentele menționate”.
