Şase angajaţi ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Brăila au acceptat să vorbească public despre meseria de jandarm, ce riscuri presupune, dar şi despre felul în care eşti perceput de oamenii din jur. Plt. maj. Constantin Iulian, plt. maj. Bălan Sorin, ambii lucrând în cadrul instituţiei din 2000, şi plt. Abăseacă Alexandru, plt. Căpăţână Dan, plt. Roman Nicuşor şi plt. Chirlacofschi Alexandru, angajaţi din 2007, sunt luptătorii jandarmi pe care probabil i-aţi văzut deja în misiuni şi diferite demonstraţii ale IJJ Brăila. Cu toţii sunt practicanţi ai sporturilor de contact. Antrenamentele la box, karate, judo şi arte marţiale le ocupă puţinul timp liber pe care îl mai au. Sunt însă mândri de performanţele lor, obţinând o mulţime de premii şi medalii la competiţii naţionale şi internaţionale. "Sportul ne-a ajutat foarte mult. Artele marţiale înseamnă în primul rând respect. Le vorbim frumos oamenilor, îi respectăm, chiar dacă unii ne vorbesc urât", a spus plt. maj. Constantin Iulian. "Lucrăm cu oamenii, iar fiecare om reacţionează altfel la o situaţie. Noi suntem şi mediatori. Chiar dacă am făcut sporturi de contact, asta nu înseamnă că batem oamenii, din contră", l-a completat colegul său, plt. Dan Căpăţână.
Fac antrenamente zilnic, participă la cursuri de formare, iar la locul de muncă încearcă să-şi facă cât mai bine meseria. "Avem ore de pregătire şi pentru partea psihologică. Trebuie să ştii să vorbeşti cu omul, să ştii cum să pui problema, să-l descoşi, să-i afli intenţiile. E un întreg traseu prin care noi luăm informaţiile. S-a întâmplat să mergem la misiuni unde ne-am întâlnit cu rude şi ne-au înjurat, ei nu ştiau cine suntem. Dar asta e meseria. Sunt situaţii când se ajunge mult prea departe, se duc oamenii la Parchet şi te reclamă. «M-a încătuşat prea tare», «Mi-a sucit mâna prea tare când mi-a dus-o la spate». Dar, la final, cazurile s-au soluţionat favorabil pentru noi. Avem şi camere pe maşină, filmăm fiecare intervenţie", ne-a mai povestit plt. Căpăţână.
"Nu dorim şi nu am dorit niciodată să creăm în urma noastră suferinţă"
Au ales această meserie pentru că, spun ei, sunt firi active, dornice de a face ceva nou în fiecare zi, dar şi de a face dreptate. Se implică în orice misiune, iar asta s-a simţit în vorbele lor. Deşi se confruntă destul de des cu clişeul "jandarmii sunt nişte brute care vin, ne bat şi pleacă", niciodată nu au renunţat la faptul de a arăta celorlalţi că se înşală. "Nu dorim şi nu am dorit niciodată să creăm în urma noastră suferinţă", a punctat plt. maj. Constantin.
Oricum, recunosc, oamenii rămân extrem de subiectivi atunci când vine vorba de cei care practică această meserie. Cel puţin asta spune plt. Chirlacofschi Alexandru. În cei şapte ani de când îmbracă uniforma statului, a ajuns la concluzia că "atunci când intervii la un protest, de exemplu, în primă fază, oamenii ne vorbesc urât, ne huiduie, dar pe cealaltă parte, atunci când ne ducem şi-i ajutăm, îşi dau seama de adevăratele noastre intenţii şi înţeleg că nu vrem decât să-i apărăm. De exemplu, cum a fost astă iarnă, când ne-am dus şi le-am dat zăpada sau când am mers la inundaţii, atunci am fost percepuţi ca oameni buni".
Jandarmii au încercat să le explice reporterilor noştri reacţiile diferite ale oamenilor cu care au de-a face. Plt. Abăseacă susţine că oamenii încătuşaţi se simt umiliţi, de aceea reacţionează violent, cel puţin verbal, însă nu mulţi înţeleg că această procedură este o măsură de protecţie atât a încătuşatului, cât şi a jandarmului. "De când mass-media a luat amploare, de când au apărut smartphone-urile, tabletele, e mai greu. Omul gândeşte aşa: «Chiar dacă am greşit, dacă ţip pe stradă că jandarmul m-a bătut, trece cineva pe stradă în momentul ăla şi mă filmează». Am avut persoane care stăteau în maşină şi încercau să se dea cu capul de geam ca să dea vina pe noi că l-am bătut, însă, după ce i-a fost prezentată înregistrarea video, individul s-a liniştit", a adăugat plt. Căpăţână.
De la plt. maj. Constantin am aflat că şi o simplă legitimare poate fi periculoasă, existând cazuri când indivizii rugaţi să prezinte actele de identitate i-au rănit pe jandarmi. Însă plutonierul major exclude varianta de a trece printr-o astfel de experienţă neplăcută, deoarece "cea mai bună armă a noastră este mintea. Cu cât ştii să aplanezi un conflict din vorbe, cu atât e mai bine. Mi-am încheiat misiunea fără a scoate bastonul, suntem buni negociatori. Aici ne ajută foarte mult sportul. Simţurile noastre sunt mult mai bine dezvoltate. Citeşti omul după gesturi, vezi cum ţine mâna", a susţinut acesta.
Jandarmii au ţinut să precizeze faptul că deşi în ultimul timp nu au mai avut de-a face cu incidente violente, totuşi în multe cazuri cagula le asigură protecţie. "Mai avem misiuni când mergem cu cagula pe faţă şi sunt unii care ne spun «ai noroc că ai cagulă, că dacă n-aveai te prindeam eu şi aveam grijă de tine»", ne-a spus unul din ei. Cum meseria lor nu este una fără riscuri, jandarmii au mai întâlnit şi oameni ce nu au ţinut cont de uniforma pe care o poartă şi au sărit pur şi simplu la bătaie. Întrebaţi dacă şi-ar schimba job-ul, luptătorii Jandarmeriei au declarat că simt legaţi de meserie, de lege şi ordine şi nu ar renunţa niciodată la ceea ce fac acum.
