Nota de plată pentru operaţiunile de deszăpezire din iarna aceasta va "uşura" bugetul Primăriei cu zeci de miliarde de lei vechi. Serviciul de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL) a reuşit, deocamdată, să definitiveze situaţia de lucrări doar până la sfârşitul lunii ianuarie. Din calculele făcute, reiese că operatorii de salubritate "Eco", RER şi "Braicata" au de încasat, împreună cu firmele de la care au închiriat utilaje pentru completarea propriului parc auto, nu mai puţin de 34 miliarde de lei vechi! Această sumă acoperă operaţiunile executate din 29 noiembrie, când a căzut prima ninsoare, până pe 31 ianuarie. Zăpada cărată de pe străzi, de la 1 februarie până în prezent, încă nu a fost luată în calcul. Aceasta va umfla factura finală cu alte câteva miliarde. În plus, dacă vom avea ghinionul altor ninsori consistente, ne putem aştepta la un decont final sărit mult peste 40 miliarde de lei vechi.
În decembrie, operaţiunile de deszăpezire au fost relativ eficiente Evident, suma pare exagerată, dacă o raportăm la felul cum a arătat oraşul după ninsoarea din ianuarie. Brăilenii au reclamat vehement ineficienţa operaţiunilor de deszăpezire, acuzând Primăria că nici la două săptămâni după încetarea ninsorii nu a reuşit să cureţe carosabilul pe străzile principale şi cu atât mai puţin pe cele secundare. Conducerea SUPAGL spune, însă, că s-a făcut tot ce era omeneşte posibil. "S-a muncit non-stop, am stat zi şi noapte pe teren. Problema a fost că, imediat ce s-a oprit ninsoarea, a venit gerul, iar zăpada a îngheţat, fiind aproape imposibil de îndepărtat. Am avut probleme foarte mari şi cu populaţia, care îşi scotea zăpada din curte şi o arunca în stradă, în urma utilajelor noastre. Şoferii nu îşi mutau maşinile, ca să putem da eficient cu lama, în schimb, după ce pleca utilajul, ieşeau şi aruncau zăpada de lângă propriul autoturism înapoi în stradă, în loc să o pună pe spaţiul verde. Ne-am confruntat cu multe situaţii de acest gen", se justifică Dan Apostol, directorul SUPAGL. Acesta recunoaşte, totuşi, că a lăsat de dorit şi felul cum au acţionat firmele angrenate în operaţiunile de deszăpezire. De aceeaşi părere este şi primarul Aurel Simionescu, care spune că, faţă de cum a arătat deszăpezirea în decembrie, în ianuarie lucrurile nu s-au prezentat deloc bine. "Ineficienţa va fi penalizată. Operatorii de salubritate sunt plătiţi la oră pentru lucrările de deszăpezire efectuate. Unde s-a constatat că situaţia de lucrări prezentată de ei nu concordă cu situaţia reală din teren, în sensul că o stradă nu era curăţaţă aşa cum ar fi trebuit să fie, s-a umblat la numărul de ore plătite efectiv. Cei de la SUPAGL au operat tăieri importante, din acest punct de vedere", ne-a explicat primarul Aurel Simionescu. Înţelegem de aici că, din punctul de vedere al operatorilor de salubritate şi al firmelor subcontractate de aceştia, suma calculată până la finele lunii ianuarie ar fi trebuit să fie cu câteva miliarde peste cele 34 desemnate de SUPAGL.
Firmele conectate la conducta de bani publici
La Brăila nu s-a organizat o licitaţie pentru desemnarea firmelor care să execute operaţiunile de deszăpezire, acestea fiind încredinţate de Consiliul Local Municipal direct operatorilor de salubritate care activează pe raza municipiului. La fel cum procedează în cazul măturatului stradal, cei trei operatori - "Eco", RER şi "Braicata" - trebuie să asigure deszăpezirea sectorului de oraş unde activează de obicei. CLM a stabilit şi tarife fixe pentru acest lucru. Se plăteşte la oră, pentru fiecare utilaj scos în teren. Ora de funcţionare costă 245,4 lei (2.454.000 lei vechi), iar ora de staţionare costă 160 lei. Orele de staţionare se iau în calcul, de exemplu, atunci când se prognozează vreme rea, iar utilajele sunt consemnate pe un traseu dinainte stabilit, aşteptând să intervină. Conducerea SUPAGL ne-a declarat că, pentru actualul sezon, a convenit cu operatorii de salubritate ca staţionarea să nu se mai plătească. "Nu prea le-a convenit lor, dar am procedat aşa pentru economii", ne-a declarat Dan Apostol.
În afară de "Eco" SA, care şi-a acoperit sectorul cu propriile utilaje, ceilalţi doi operatori au lucrat mai mult cu utilaje de închiriat. Astfel, RER a închiriat un utilaj cu lamă şi răspânditor antiderapant de la firma "Micos" (Brainiţă), patru autogredere de la "Bikaval Com" SRL, patru buldoexcavatoare de la "Bikaval" Com şi alte patru de la firma "Vector". "Braicata" a închiriat şase utilaje cu lamă şi răspânditor antiderapant de la "Tancrad" Galaţi, patru autogredere de la "Micos", trei autogredere de la "Silmar" şi două de la "Alt Stil Construct", precum şi patru buldoexcavatoare de la "Arseboca" şi două de la "Alt Stil Construct".
În ianuarie, pe străzile Brăilei a fost un adevărat dezastru Cum s-au conectat aceste firme la conducta de bani proveniţi din deszăpezire? George Voiculeţ, directorul "Braicata", ne-a declarat că principalul criteriu de selecţie a stat în dotarea cu utilaje. "Volumul de muncă a fost foarte mare şi nu puteam face faţă fără să închiriem utilaje de la firme care stau bine la acest capitol. Nu există niciun aranjament financiar. Fiecare câştigă în funcţie de orele prestate cu utilajele proprii. Pe mine, ca operator de salubritate, m-a interesat să am un sector cât mai bine deszăpezit", ne-a declarat directorul Voiculeţ. Acesta ne-a mai spus că, pentru a fi eliminate eventualele suspiciuni de fraudă, stabilirea traseelor şi repartizarea utilajelor au fost făcute de reprezentanţii SUPAGL.
Reporterul nostru l-a întrebat pe directorul SUPAGL de ce nu a fost folosită mai multă soluţie lichidă pentru îndepărtarea gheţii de pe carosabil, aşa cum s-a procedat în alte oraşe, astfel încât să nu mai fie nevoie să se patruleze atât de mult şi ineficient cu utilajele cu lamă. "La noi cred că s-a dat mai multă clorură de calciu şi de magneziu decât la alţii, doar că aceasta nu a avut eficienţa scontată, din cauza gerului", susţine Apostol. De altfel, şeful SUPAGL se declară convins că, spre deosebire de Galaţi, de exemplu, la Brăila străzile secundare au fost mult mai bine curăţate de zăpadă. La vremea respectivă, însă, numeroasele sesizări telefonice primite la redacţie din partea brăilenilor nu prea îi dădeau dreptate lui Dan Apostol. Străzi destul de importante, cum ar fi Campiniu, unde se află spitalul TBC sau Sebastian, unde este sediul Poliţiei, arătau sub orice critică, la două săptămâni după ninsoare. Despre alte străzi din cartierele periferice, cum ar fi Str. Cometei, din Vidin, de exemplu, nici nu mai vorbim!
Ianuarie - luna fracturilor
Dacă municipalitatea are de plătit 34 miliarde de lei vechi pentru mult contestatele acţiuni de deszăpezire ale străzilor din municipiu, unităţile sanitare brăilene au achitat circa 13.000 lei, cheltuieli de spitalizare pentru cei 23 de pacienţi care au suferit fracturi din cauza gheţii. Astfel, în perioada de referinţă 1-31 ianuarie 2011, un brăilean de 75 de ani a suferit o intervenţie chirurgicală şi a stat 14 zile în spital, după ce a alunecat pe o stradă din municipiu. Spitalizarea sa a costat 4.270,74 lei. Alţi 22 de pacienţi au ajuns la ortoped, pentru a li se pune în ghips membrele afectate de căzăturile pe gheaţă. Îngrijirea acestora a costat 8.426 lei, după cum ne-a informat Rodica Sin, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila.