Situaţii aberante produse de legi româneşti. Mii de brăileni, majoritatea pensionari, sunt aruncaţi în mijlocul unui coşmar pentru simplul motiv că undeva în 2007 - 2008 au realizat venituri suplimentare. Acum statul le cere să plătească contribuţia la Fondul de Sănătate aferentă acestor venituri. Nu vă închipuiţi că este vorba de sume colosale, pentru că veniturile în discuţie sunt şi de 3 - 4 lei şi provin din dividende de la uzina "Promex" - cel mai întâlnit caz -, sau dobânzi bancare la depozite de "bani albi pentru zile negre". Contribuţia cerută acum de stat este de peste 100 de ori mai mare decât acei 3 - 4 lei amărâţi încasaţi cu titlu de venituri din dividende şi dobânzi. Pentru că există cazuri în care suma datorată la Sănătate depăşeşte chiar şi 10 milioane de lei vechi! Culmea este că unii dintre brăilenii notificaţi nici măcar nu aveau habar de existenţa acestor dividende. Au aflat abia acum, după ce Casa de Sănătate Brăila le-a trimis notificări privind obligaţiile de plată la Fond. Dar şi mai grav este că numeroşi pensionari sunt obligaţi să plătească "datorii" ce depăşesc, în multe cazuri, venitul lor lunar. Ce se întâmplă dacă nu plătesc? Următorul pas este executarea lor silită.
Mii de brăileni, majoritatea pensionari, s-au trezit peste noapte datori vânduţi la Sănătate. După ce o viaţă întreagă au contribuit la sistemul de pensii şi asigurări sociale pentru o bătrâneţe liniştită, aceştia se văd obligaţi să plătească din nou asigurări de sănătate. Oamenii se consideră victime ale unui abuz bazat pe o aberaţie legislativă. Pensionarii pe care autorităţile postrevoluţionare i-au transformat în acţionarii "cuponari" ai "marii privatizări", nu au altă vină decât aceea că au beneficiat, de-a lungul anilor, de dividende în valoare de câteva zeci de mii de lei, evident vechi, pe care le-au încasat sau, de cele mai multe ori, le-au ignorat. În aceşti ani, nimeni nu le-a pus în vedere că pentru sumele simbolice numite dividende trebuie să plătească o contribuţie la Fondul asigurărilor de sănătate, calculată însă la nivelul salariului minim. Asta, până când au găsit în cutiile poştale notificări prin care sunt chemaţi la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate pentru a plăti nişte sume imense în raport cu veniturile lor. "Datornicii" nu scapă de plata sumelor, care depăşesc chiar o mie de lei (peste 10 milioane de lei vechi! ), deoarece riscă reţinerea acestora din pensii sau chiar măsura executării silite.
Cei mai mulţi dintre "datornici" sunt pensionari care au avut sau încă mai au acţiuni la "Promex". Oamenii susţin că nu au ştiut că au avut de încasat dividende în anii 2007 şi 2008, până când nu au fost notificaţi de către CJAS. Nemulţumiţi, ei contestă la CJAS deciziile de impunere, şi depun, totodată, adeverinţe eliberate acum de "Promex", în care societatea precizează faptul că cei în cauză nu au încasat dividendele cuvenite, în speranţa că vor fi scutiţi de plata contribuţiei la Sănătate. De partea cealaltă, reprezentanţii CJAS susţin că adeverinţele de la firma unde sunt acţionari pensionarii nu schimbă cu nimic situaţia acestora, datele luate în considerare fiind doar cele comunicate de către ANAF, pe baza protocolului încheiat între cele două instituţii, în care ei figurează cu venituri din dividende.
Datori la Sănătate peste 1.000 lei, pentru dividende neîncasate
În ultimul timp ni s-au adresat, scandalizaţi şi disperaţi, mai mulţi pensionari aflaţi în această situaţie greu de imaginat. "Tatăl meu a primit de la CJAS Brăila o înştiinţare prin poştă, cum că figurează în baza de date cu venituri suplimentare ce nu au fost calculate la contribuţia către Sănătate. De la biroul de relaţii cu publicul i s-a spus că în perioada 2007-2008 a avut venituri de 6 (şase) lei în total şi că datorează către CJAS Brăila suma de 1.056 lei reprezentând contribuţia către Sănătate pentru această perioadă. Din 01.07.2005 şi până în prezent, tatăl meu este pensionar şi nu a beneficiat de niciun venit suplimentar, aceste dividende nici nu le-a încasat. Cum este posibil acest lucru şi de ce după 5 ani tatăl meu primeşte înştiinţare, casa fiind obligată prin lege să trimită anual situaţia datoriilor către asiguraţi? Din cauza acestui fapt tatăl meu trebuie să plătească majorări şi penalităţi. Cei de la CJAS Brăila spun că s-au raportat la salariul minim, ei având situaţia veniturilor de la ANAF conform protocolului încheiat între CJAS Braila şi ANAF", ne-a semnalat cititorul Cătălin Pencescu, care a ataşat la sesizare şi adeverinţele de venit pe anii 2007 şi 2008 de la ANAF, precum şi cea de la "Promex", din care rezultă că veniturile respective nu au fost încasate. De precizat că transferul efectiv al bazei de date dintre cele două instituţii a avut loc la finalul anului trecut.
De cealaltă parte, reprezentanţii CJAS Brăila invocă Legea 95/2006 şi Ordinul CNAS nr. 617/2007, ale căror prevederi au fost aplicate în situaţiile amintite anterior, persoanele în cauză fiind identificate în baza de date pusă la dispoziţie de ANAF. "Conform protocolului încheiat între CNAS şi ANAF ei au fost notificaţi că într-o anumită perioadă au realizat venituri din dividende. Notificarea a fost generală, pentru toate tipurile de venituri şi au fost identificate după CNP, tipurile de venit pe care le-au realizat. Au fost lămuriţi în privinţa perioadei şi a tipului de venit. Legea 95/2006 şi Ordinul nr. 617/2007 prevăd că persoanele care realizează aceste tipuri de venit au obligaţia de plată a contribuţiei datorate la nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară până la 25 ianuarie a anului următor. Dacă omul a încasat 2 lei sau 3 lei sau nici măcar nu i-a încasat, are obligaţia de plată la nivelul a 12 salarii minime brute. Aceste venituri din dividende sunt declarate de către persoana juridică, prin Declaraţia 205, care se depune anual. Practic, au declarat toate persoanele care au fost cu dividende, încasate sau neîncasate. Persoana juridică le-a raportat ca şi impozit", ne-au precizat surse autorizate din cadrul CJAS Brăila, subliniind că nu sunt luate în considerare adeverinţele pe care datornicii le aduc de la SC "Promex" potrivit cărora nu şi-au încasat dividendele. Motivul este acela că singura bază de date oficială de care instituţia poate să ţină cont este baza de date a ANAF.
"Achitaţi datoria de bază pentru a opri curgerea penalităţilor!"
Aceleaşi surse au precizat că s-a folosit ca bază de calcul, la nivelul anului 2007, valoarea salariului minim anual de 4.680 lei, iar în anul 2008, valoarea salariului minim era de 6.120 lei. Pornind de la această bază de calcul, CJAS Brăila a aplicat 6,5%, rezultând astfel contribuţia datorată. Mai departe, au fost calculate şi majorări de întârziere, plus penalităţi, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal. După această formulă s-a ajuns în final la sume datorate Fondului de 600 - 700 lei pentru dividende declarate în 2007 şi 1.000 - 1.100 lei pentru dividende cumulate în anii 2007 şi 2008. Ar mai trebui adăugat că pensionarii au fost scutiţi, din a doua jumătate a anului 2008, de obligativitatea contribuirii la fondul de Sănătate în baza unei modificări legislative aduse prin OUG 93/24 iunie 2008.
Ce se întâmplă dacă nu sunt achitate aceste datorii? Conducerea CJAS Brăila a explicat că se poate ajunge chiar şi până la executarea silită. "Dacă nu plăteşte, se continuă procedura până la executare silită. Se poate plăti şi parţial. Primele plăţi, conform Codului Fiscal, sting debitul principal. Astfel, este important să achite baza, pentru a opri curgerea penalităţilor. După ce au achitat debitul, majorări nu se mai calculează", a precizat Luciana Boboc, preşedinte-director al CJAS Brăila.
"Promex" a repartizat o parte din profit pentru plata dividendelor
Aşa cum am spus, cele mai multe cazuri reclamate vin din partea pensionarilor care au lucrat la Uzina "Promex". La momentul implementării programului guvernamental intitulat pompos "Privatizarea în masă" (PPM), ca salariaţi la vremea respectivă ai companiei, oamenii au primit un cupon de 40 de acţiuni la uzină. Mulţi dintre ei le-au vândut imediat ce cupoanele au avut "preţ", dar şi mai mulţi au fost cei care, pur şi simplu, au uitat de ele într-un sertar. După privatizare, uzina a reuşit să obţină profit, iar acţionarii majoritari au decis să împartă o parte din profitul obţinut şi cuponarilor. Concret, societatea a raportat în exerciţiul financiar 2006 un profit de 1,44 milioane de lei (adică 14,4 miliarde de lei vechi), în 2007 de 1,58 milioane lei, iar în 2008, de 2,3 milioane lei, context în care acţionarul majoritar, "Uzinsider" Bucureşti, a decis repartizarea unei cote şi pentru plata de dividende tuturor acţionarilor. "Pentru cota de profit repartizată pe exerciţiul financiar din 2006, dreptul acţionarilor asupra dividendelor s-a constituit abia în aprilie-mai 2007, când a fost aprobat bilanţul pe anul precedent. Şi ne vom referi la anii 2007 şi 2008, pentru că pentru aceşti ani sunt cele mai multe notificări din partea Casei de Sănătate. Ponderea cea mai mare de mici acţionari o constituie grupul salariaţilor care au primit prin PPM un pachet de câte 40 de acţiuni. Pentru acestea, urmare a rezultatului obţinut de firmă în 2006, li s-a cuvenit suma de 4 lei. Conform Codului Fiscal, impozitul pe dividende se achită la data plăţii acestora, dar nu mai târziu de 31 decembrie a anului aprobării bilanţului. Tot în conformitate cu CF, se face şi o declaraţie, mai precis este vorba de Formularul 205, unde au fost nominalizaţi toţi beneficiarii de dividende, chiar dacă nu le-au încasat efectiv. Mulţi dintre acţionari n-au mai venit să ridice banii pentru că au considerat mult prea mică suma. De altfel, sumele neridicate sunt şi acum disponibile într-un fond de plată a dividendelor la nivelul societăţii noastre", ne-a declarat Radu Mihai, directorul economic al SC "Promex" SA Brăila.
Uzina a eliberat peste 200 de adeverinţe cuponarilor
În ce priveşte impozitul de 16% aferent dividendelor repartizate, sursa citată a spus că nu li s-a oprit PPM-iştilor din simplul motiv că suma rezultată era sub 0,5 lei, iar valoarea impozitelor nu este subunitară şi nu se putea face rotunjirea prin adaos la 1 leu. Aşadar, a fost impozit zero. "După ce au început să curgă înştiinţările de la CJAS Brăila către micii acţionari, oamenii au venit la noi să ne întrebe de aceste dividende şi noi le-am eliberat adeverinţe celor care nu-şi ridicaseră banii, prin care certificam acest lucru. Imediat am făcut la rândul nostru demersuri pe lângă instituţia locală, dar şi la nivel naţional, mai precis ANAF, Ministerul Finanţelor şi Casa Naţională de Sănătate, cerându-le ajutorul pentru a lămuri situaţia aberantă în care pentru dividende în cuantum de 4 lei, foştilor salariaţi să li se stabilească debite de ordinul sutelor, ba chiar în unele cazuri peste 1.000 lei", a mai spus directorul economic al SC "Promex" SA Brăila, punctând că, deocamdată, nu a sosit niciun răspuns din partea instituţiilor. De asemenea, sursa citată a precizat că, până la acest moment, au fost fost eliberate circa 200 - 250 de adeverinţe pentru persoanele notificate de Casă. Întrebat care ar fi soluţia acestei probleme, Radu Mihai a spus că, în opinia sa, ar trebui să fie acceptată varianta în care cota de contribuţie la Fondul de Sănătate se aplică la venitul efectiv realizat.
Finanţele Brăila: Nu avem nicio implicare în interpretarea datelor predate Casei de Sănătate!
Cu privire la această nebuloasă, conducerea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Brăila a explicat că, în baza protocolului încheiat între ANAF şi Casa Naţională de Sănătate, abia către sfârşitul anului trecut a fost finalizată efectiv procedura de predare a bazelor de date, inclusiv centralizatorul cu Formularul 205 - declaraţia informativă privind impozitul reţinut pe veniturile cu regim de reţinere la sursă, pe beneficiari de venit. "Noi am predat baza de date aşa cum s-a stabilit în protocol şi nu avem nicio implicare în interpretarea lor de către Casa de Sănătate sau utilizarea acestora de către instituţie. Potrivit OMF 233/2011 referitor la Instrucţiunile privind completarea şi depunerea Formularului 205, acesta stabileşte faptul că impozitul aferent dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţiilor până la finele anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, se cuprinde în declaraţia aferentă perioadei în care a avut loc aprobarea situaţiilor financiare anuale. De aici probabil şi confuzia legată de faptul că beneficiarii ar fi încasat efectiv sumele", a explicat conducerea DGFP Brăila.
