• ctitorit în urmă cu 150 de ani, în inima Bărăganului, conacul Conţilor de Roma de la Viziru a ajuns o ruină • pe aici s-au perindat, cândva, prinţi şi prinţese, dar şi amicii Conţilor de Roma, Costache Negri, Vasile Alecsandri şi Nicolae Iorga •străjuit de salcâmi şi arbori seculari, palatul ascunde între zidurile sale crenelate legende şi întâmplări de demult • aici a trăit şi a murit prinţesa Sofia, fiica lui Alexandru Ipsilanti, şi tot aici se adunau grânele de pe Moşia Viziru
Edificiu cu o valoare inestimabilă, Palatul Conţilor de Roma de la Viziru - conacul familiei Contelui Petru I de Roma (1833-1914), ridicat în sec. XIX în inima Bărăganului - străjuieşte, semeţ, hotarele istoriei, cu toate că a ajuns o ruină. E un conac cu două etaje şi creneluri, ridicat în urmă cu un secol şi jumătate de nobili greci care aveau în ascendenţa lor nume ce au făcut istorie: Conachi, Vogoride, Ipsilanti. Sătenii din Viziru îl ştiu drept “Palatul Conţilor de Roma”, înconjurat, odinioară, de măreţul parc cu salcâmi japonezi, ce se întindea pe mai multe hectare şi unde poposeau mai-marii Principatelor Române. Potrivit lui Andy Nedelcu, fiu al satului, Contele Petru de Roma ar fi obţinut salcâmii japonezi în schimbul unui şlep plin cu grâu. Amplasat la 35 de kilometri de cetatea Brăilei, la Viziru, Palatul Conţilor de Roma se degradează pe zi ce trece. O parte din conac adăposteşte sediul APIA, însă restul odăilor, odinioară pline de viaţă, sunt goale. La fel şi beciurile care se întind pe dedesubt. Partea de sud a palatului, în care a funcţionat, cândva, Şcoala de Agricultură, este şi cea mai veche.
Prinţesa Sofia Ipsilanti şi Contele Petru de Roma
Ridicat în anul 1860, pe vremea lui Cuza - imediat după căsătoria Contelui Petru de Roma cu prinţesa Sofia, fiica domnitorului Alexandru Ipsilanti - conacul a devenit un reper pentru vechea comună Viziru (amintită în analele otomane, încă de pe vremea stăpânirii turceşti).
Palatul cu creneluri şi turnuri de veghe şi care se ascunde astăzi după o perdea de arbori seculari, ascunde drame neştiute. Prinţesa Sofia a murit tânără, în anul 1866, în urma unei boli incurabile, iar soţul ei, Contele Petru de Roma, a zidit, la 1869, o capelă cu hramul “Sf. Sofia” în amintirea ei, chiar în curtea conacului. La 1872, Petru s-a căsătorit a doua oară. Mireasa era tot o prinţesă, Maria-Vogoride Conachi, care a primit ca dotă moşii şi averi la Tecuci şi Focşani. La nuntă au participat, printre alţii, tutorele miresei, Costache Negri, şi prietenul acestuia, poetul Vasile Alecsandri. Foaia de zestre înregistrată la Tribunalul Brăila cuprindea moşii, vite, giuvaeruri, haine, albituri, tacâmuri, talere, cupe, covoare persane etc, iar darurile pentru mire constau în mai mulţi cai de călărie, telegari pentru trăsură, imobile, inele şi bani de aur, că doar mireasa era prinţesă de neam ales.
În acelaşi an, 1872, Contele de Roma a cumpărat casa lui Anton Bacalbaşa din Brăila, pe care a demolat-o, construind pe locul ei o vilă în stil veneţian, care poate fi admirată şi astăzi pe Strada Teatrului nr. 14. Casa este cu un singur etaj şi cu mai multe terase, fiind înconjurată de o grădină. Se spune că aici ar fi vrut Petru de Roma să construiască un Observator astronomic (!) cu vedere către Port. Petru şi Maria de Roma, născută Vogoride-Conachi, au avut trei copii: Petru, Nicolae (mort de tânăr) şi Theodor.
Conacul şi curtea conacului de la Viziru au fost expropriate în anul 1921, de către Ministerul Agriculturii, întrucât membrii familiei de Roma erau consideraţi “supuşi străini” (greci). La ora actuală, edificiul găzduieşte birourile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii Agricole (APIA), căreia îi sunt arondate mai multe comune, inclusiv Viziru. Palatul Conţilor de Roma, de la Viziru, nu mai păstrează mobilierul şi strălucirea de odinioară, după jumătate de secol de comunism. Mare minune că a rămas în picioare!
Mărturiile Conţilor de Roma de la Viziru zac în arhive
Membrii familiei de Roma provin din Zante, Grecia (Insula Zanthos, Arhipelagul Ionic), iar data stabilirii lor în România nu se cunoaşte cu exactitate. Potrivit unor surse, titlul de nobleţe ar fi fost cumpărat din Italia. Cercetătorii greci afirmă însă că, de fapt, înnobilarea familiei cu titlul de “Conţi de Roma” s-a făcut încă din secolul al XVIII-lea, de către Vatican, pentru serviciile aduse Veneţiei (care stăpânea Insulele Ionice). Familia Conţilor de Roma deţinea mai multe imobile în oraş, cum ar cel de pe Strada Teatrului 14, precum şi Moşia Mare din comuna Viziru, unde au construit somptuosul conac. Familia Conte Petru de Roma se înrudea cu vechile familii de aristocraţi Calimachi, Cantacuzino, Negri, Ipsilanti, Mavrocordat, Ghica, Rosetti-Rosnoveanu, Rosetti-Răducanu, Moruzi, Vogoride, Venizelos, Mavromihali, Plagino.
Potrivit consilierului arhivist Ştefania Botez din cadrul Serviciului Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale (SJAN), trei dintre membrii familiei de Roma (Candiano, Nicolae şi Petru) au urmat facultatea de drept la Geneva şi Paris. Candiano de Roma a fost membru al Societăţii studenţeşti “Stella” din Geneva. În afară de exploatarea moşiei de la Viziru, unii din membrii familiei s-au afirmat şi în alte ramuri de activitate. Spre exemplu, Camille şi Nicolae de Roma au fost mari armatori, deţinând mai multe şlepuri, bacuri şi tancuri petroliere pe Dunăre. Afacerile lor au prosperat de la sfârşitul sec. XIX şi până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Petru de Roma, membru de vază al familiei boiereşti de la Viziru, este autorul unor nuvele, schiţe şi piese de teatru. În anul 1923, acesta a primit o misiune politică din partea Ministerului de Externe al României, pentru a rezolva probleme ridicate de nenumăraţii cetăţeni străini rezidenţi în Brăila. Alexandru de Roma a fost deputat în Parlamentul Greciei şi a comandat o unitate militară grecească în timpul Războaielor Balcanice.
Mai trebuie precizat faptul că documentele care constituie Fondul familial “Conte de Roma”, păstrate azi la Serviciul Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale, au fost achiziţionate în urmă cu 45 de ani (1975) de la Paşa Burileanu, din municipiul Brăila, fiind microfilmate în acelaşi an.
Potrivit mărturiilor părintelui Simeon Bănică, fostul paroh de la Viziru, Palatul Conţilor de Roma, de la Viziru, i-a găzduit, cândva, ca oaspeţi, pe Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu şi Costache Negri. Mărturiile trecerii lor la Viziru se găsesc în arhivele prăfuite de vreme, iar Palatul Conţilor a devenit “loc de pelerinaj” pentru copii şi tineri.
