Mergi la conţinutul principal

Istoria industriei auto: Cum s-au născut Jeep-urile

Când, în septembrie 1939, Germania ataca Polonia, declanşând, astfel, al doilea Război mondial, Statele Unite au realizat că la nivelul dotării armatei există numeroase lacune şi au demarat un vast program de înzestrare a forţelor armate.
Ca tare, în iunie 1940, responsabilii militari au cerut celor 135 de producători americani de autovehicule să conceapă un vehicul capabil să se deplaseze pe terenuri dintre cele mai diferite, să transporte trupe, muniţii şi armament, să fie folosit la misiuni de recunoaştere şi ca maşină de comandament, să nu depăşească per total 544 de kilograme, să aibă toate roţile motrice şi să reprezinte o ţintă cât mai dificilă pentru inamic.

O provocare pentru constructorii auto

Doar trei companii au răspuns provocării - American Bantam Car Company, Willys-Overland şi Ford Motor Company -, care în cele din urmă şi-au unit forţele şi au produs autovehiculul militar cunoscut astăzi sub numele de „jeep". Pe atunci, Bantam Car fabrica, sub licenţă britanică, un automobil de mic litraj, cu un motor de patru cilindri în linie, dar care nu se bucura de succes pe piaţa americană, obişnuită cu autoturisme mari şi confortabile. Folosind componente aflate în stoc şi o caroserie improvizată, construită din piesele altor maşini, inginerul Karl Probst a reuşit să se încadreze în termenul scurt impus de autorităţi, predând un prototip după numai cinci zile. În scurt timp, şi ceilalţi doi mari producători au prezentat propriile modele - Ford Pigmy şi Willys Quad.
Au venit alte pretenţii tehnice: o viteză maximă de cel puţin 85 km/h, posibilitatea urcării pe o rampă de 45 de grade, o sarcină utilă de minim 350 de kilograme şi o greutate maximă de 980 de kilograme. Bantam Reconnaisance Car 40 (BRC 40) şi Ford GP au respectat specificaţiile, însă Willys Model A (MA) avea cu 119 kilograme mai mult decât limitele impuse. Pentru a păstra motorizarea superioară, inginerii de la Willys au modificat piesele componente şi au eliminat o parte din ele, ajungând exact la limita de 980 de kilograme.

O selecţie foarte severă


Cele trei versiuni au fost supuse unui amplu test şi, în final, a fost ales modelul Willys MA, considerat mai robust şi cu cea mai bună motorizare. Armata a comandat 16.000 de vehicule Model A, solicitând o nouă serie de modificări. Willys a preluat şi o serie de elemente de la Fordul GP, inclusiv masca radiatorului, care a rămas semnul distinctiv al acestui vehicul. În urma acestor modificări, a apărut vehiculul standardizat, cunoscut sub denumirea de Willys Model B (MB).
În total, au fost produse aproximativ 650.000 de autovehicule militare. A fost folosit pe toate fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, fiind apreciat pentru mobilitatea şi viteza de deplasare pe terenurile accidentate. Jeep-ul a fost folosit şi în moduri inedite, ca mini-locomotivă (cu roţile modificate) sau ca generator de curent electric.

Prima cutie automată

După încheierea războiului, Jeep-ul şi-a dovedit eficienţa şi în viaţa civilă, fiind folosit atât la munca câmpului, la transportul corespondenţei, cât şi în construcţii. Primul model cu destinaţie civilă a fost lansat în 1945 şi s-a numit CJ (Civilian Jeep). Au fost introduse: uşă spate, roata de rezervă montată lateral, faruri mai mari şi gura exterioară de alimentare combustibil. CJ 2A a fost produs 4 ani la rând, iar în 1948 a fost introdus CJ 3A.
În 1953, modelul CJ a fost perfecţionat, devenind CJ - 3B. Cu o grilă frontală mai înaltă pentru a face loc noului motor Hurricane F-Head în patru cilindrii, CJ-3B a fost produs până în 1968, într-un număr de 155.494 de bucăţi. Willys a fost preluată de firma Kaiser în 1953. După doi ani era lansat modelul CJ-5, cu motor, axe, transmisie şi confort îmbunătăţite, devenind un vehicul apreciat în activităţile de off-road. Jeep CJ-5 a avut cea mai lungă perioadă de producţie dintre toate modelele, fiind fabricat între 1954 şi 1984. Prima cutie automată a fost introdusă în 1962, la modelul Wagoneer (predecesorul lui Jeep Cherokee), care a fost şi prima maşină cu suspensie independentă.

De la Kaiser, la Fiat-Chrysler

În 1970, Kaiser a fost achiziţionată de American Motors Company (AMC), iar CJ a fost înlocuit de Jeep-ul Wrangler. Cherokee, nume consacrat al lumii 4x4, s-a alăturat gamei Jeep în 1974, fiind un model sport cu două uşi. Grupul american Chrysler a cumpărat AMC în 1987, devenind astfel posesoarea brandului Jeep, tradiţia fiind continuată de autovehiculele de teren Wrangler şi Grand Cherokee.
Wrangler TJ (Tough Jeep) a apărut în 1997, arătând retro şi asemănător lui CJ-7, aproape 80% din componentele maşinii fiind, însă, reproiectate. În 2003 a fost introdus cel mai bine echipat model Wrangler, Rubicon. În 2006 şi cu începere din 2007 a fost modificată din nou linia de producţie, a fost scos modelul TJ şi a intrat în fabricaţie seria JK cu motorizări diferite pentru SUA şi Europa.
Începând cu 2009, marca Jeep este produsă de grupul Fiat-Chrysler. În 2011, a fost lansat un nou Jeep - Grand Cherokee SRT-8, versiunea de performanţă a modelului Grand Cherokee. În 2013, i s-au adăugat mai multe elemente de design, alături de un motor de 3 litri EcoDiesel^ şi o transmisie automată cu opt trepte. Noul Jeep Cherokee model 2014 ridică ştacheta, oferind un nivel ridicat de confort în timpul deplasării, o bună manevrabilitate, cele mai bune performanţe 4x4 şi tehnologie de cel mai ridicat nivel.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro