* fermierii cer ca în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să fie inclusă și Strategia de gestionare integrată a apei * prin intermediul Alianței pentru Agricultură și Cooperare ei vin cu propuneri foarte viabile pentru agricultura românească * din păcate, miniștrii Guvernului Cîțu nu i-au băgat în seamă până acum
Sistemul de irigații din România nu va fi finanțat cu bani europeni, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană a respins proiectul înaintat de Ministerul Agriculturii, deoarece, după cum a precizat ministrul Adrian Oros, nu l-a considerat “suficient de verde”. Fermierii sunt revoltați și reproșează ministrului că dosarul a fost făcut prost și că irigațiile puteau fi finanțate, ”dacă se corelau corect cu energia regenerabilă”. De aceea, încă de la aflarea veștii, îi reproșează ministrului că a luat decizii fără a fi consultate principalele beneficiare ale finanțării, respectiv organizațiile profesionale din agricultură.
Dar, pentru că nu e totul pierdut, fermierii și-au luat soarta în propriile mâini, s-au consultat cu mai mulți experți români și străini, iar zilele trecute au înaintat instituțiilor abilitate o nouă propunere de finanțare, cu o altfel de abordare a problemei, în concordanță cu regulile de finanțare impuse de UE și legislația europeană.
Proiectul, făcut public sub forma unui apel, cuprinde, pe lângă detalii despre cum ar trebui pusă problema la Bruxelles în privința irigațiilor, și o serie de doleanțe menite a scoate agricultura românească din colapsul în care a intrat odată cu pandemia, situație agravată și de condițiile meteo complet atipice de anul trecut.
Fermierii cer Guvernului sprijin financiar
Aproximativ 200 milioane de euro pentru despăgubirile aferente culturilor de primăvară, pentru care există procese verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică și arșița atmosferică din 2020. Circa 60 milioane de euro necesare asigurării plafoanelor aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT), care au fost reduse în 2021, și alte aproximativ 435 milioane de euro pentru finanțarea investițiilor din strategia integrată pentru gestionarea apei (1/6 din suma necesară până în 2026), pentru eficientizarea infrastructurii principale de irigații, desecări, drenaje, combaterea eroziunii solului, prevenirea deșertificării și dezvoltarea sitemului de antigrindină și creștere a precipitațiilor.
Acestea sunt sumele pentru care fermierii români consideră că e nevoie de o intervenție urgentă a statului, în sensul în care fondurile trebuie imediat realocate ministerului de resort, mai precis la prima rectificare bugetară din anul 2021. Altfel, agricultura nu are nicio șansă să depășească pierderile suferite în 2020, când producția de cereale a fost grav afectată de pandemia COVID 19, dar, mai ales, de seceta pedologică și arșița atmosferică fără precedent. Fermierii susțin că, fără sprijin guvernamental, nu au cum să acopere aceste pierderi, în prezent fiind grav decapitalizați, împovărați financiar, fără lichidități imediate ori garanții disponibile pentru obținerea de finanțări. După un an atât de greu, redresarea și reziliența, trag semnalul de alarmă fermierii, sunt posibile doar prin eforturi comune, susținute prin politici de stat și mediul privat.
Nu e totul pierdut!
Solicitările de mai sus sunt parte din apelul adresat public, zilele trecute, de Alianța pentru Agricultură și Cooperare conducerilor Guvernului României, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), prin care membrii comunității cer factorilor decizionali intensificarea eforturilor, astfel încât, până la aprobarea finală (sfârșitul anului 2021), în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să fie inclusă și Strategia de gestionare integrată a apei: ”Guvernul României are obligația de a corecta această situație, indiferent de motivele care au dus la excluderea din PNRR a finanțării de 2.6 mld. euro a STRATEGIEI DE GESTIONARE INTEGRATĂ A APEI CA RESURSĂ NEREGENERABILĂ, care este VITALĂ PENTRU ROMÂNIA, și de a identifica resurse pentru a acoperi sumele respective, parțial din realocări în cadrul PNRR, din surse proprii și din surse atrase (împrumuturi). Facem apel la conducerea Guvernului României, a MADR și MIPE de a-și intensifica eforturile și de a face toate demersurile posibile”.
Surprindere, dezamăgire, revoltă
Însă, surprinși și dezamăgiți profund de modul în care Guvernul a gestionat această problemă, membrii Alianței reproșează executivului și comunicarea deficitară privind PNRR pentru sectorul agricol, un sector strategic de importanță națională.
Drept urmare, după consultări susținute cu specialiști români și străini, au înaintat factorilor responsabili (Guvern, MADR, MIPE) o nouă propunere de finanțare prin PNRR pentru reabilitarea sistemului de irigații, care se încadrează în mod natural în noul context verde și digital al agriculturii europene, pornind de la situația actuală. Propunerea lor, susțin reprezentanții fermierilor, oferă sectorului agricol din România șansa de a deveni cu adevărat rezilient, deci, viabil și competitiv, iar în contextul unui an agricol precum 2020, ar putea să reducă presiunea asupra bugetului național.
Propunerile transmise, explică Claudiu Soare, Director Adjunct Executiv al Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, membru afiliat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare, ”sunt în deplină concordanță cu solicitările UE, de minimum 36% componentă verde, minimum 20% digitalizare, nu afectează mediul (”do not significant harm”), reduc semnificativ pierderile de apă, creează acumulări de ape moderne, cu real impact în prevenirea și reducerea efectelor provocate de potențiale fenomene climatice adverse”. De asemenea, mai spune Soare, de importanță deosebită este și faptul că circa 40-45% din bugetul propus e prevăzut a fi re-investit în România prin proceduri de tip offset (transfer de know-how și tehnologie de fabricație echipamente și piese de schimb, calificare forță de muncă, dezvoltare de aplicații digitale avansate cu firme românești, instruire și asistență fermieri pentru conectare integrată a exploatațiilor irigate, pe principiul on-demand).
În plus, ușurința cu care responsabilii români au acceptat excluderea este un alt motiv de dezamăgire pentru fermieri. Membrii Alianței consideră total inadecvată abordarea de a exclude intervenții de prioritate zero pentru agricultură (modernizarea și reabilitarea infrastructurii principale pentru irigații) din PNRR pentru motivul că acest sector economic beneficiază de fonduri europene prin PNDR. Pilonul II, explică membrii asociației, pune la dispoziție resurse de investiții pentru infrastructura secundară: ”Sumele aferente STRATEGIEI DE GESTIONARE INTEGRATĂ A APEI sunt pentru a realiza investiții în infrastructura principală, care este responsabilitatea și trebuie, în consecință, realizată de statul român!”.
