Preşedintele Comisiei de consiliere a premierului irakian şi, totodată, şeful Comisiei pentru Energie din Irak, Thamir Abbas Ghadhban al-Ghadhban, a declarat că Guvernul de la Bagdad doreşte să înveţe din experienţa României, din modul în care a făcut trecerea de la o economie centralizată la economia de piaţă. "După căderea regimului de la Bagdad, avem un nou regim democratic şi adoptăm sistemul economiei de piaţă, iar Guvernul este devotat ideii de a reforma economia Irakului. De aceea, traversăm o perioadă de tranziţie, în care România s-a aflat deja", a afirmat oficialul irakian.
El a adăugat că delegaţia de la Bagdad se află la Bucureşti atât pentru un schimb de experinţă, cât şi pentru consolidarea cooperării dintre România şi Irak . "Ne angajăm într-un proces de extindere economică şi în mod special avem în vedere construirea infrastructurii şi oferirea de servicii mai bune populaţiei irakiene. Acum extindem şi capacitatea de producţie şi export de petrol şi gaze şi deja au fost înregistrate progrese şi există companii internaţionale de renume care lucrează în Irak în sectorul petrolier. Companiile româneşti, la rândul lor, au lucrat în Irak în domeniile energiei şi agriculturii şi există acum oportunităţi ample pentru venirea companiilor româneşti în Irak", a explicat şeful Comisiei irakiene pentru Energie.
La rândul său, Simona Marinescu, reprezentantul PNUD, a arătat că proiectul este o posibilă cooperare între Irak-România în interiorul unui program condus de Naţiunile Unite, la care lucrează, de asemenea, Banca Mondială, OCDE, USAID, pentru restructucturarea economiei irakiene. "Am început acest proiect cu un an şi jumătate în urmă, zona neacoperită a proiectului a rămas reforma sistemului de taxe, reforma pieţei financiare, reforma sistemului bancar şi, pe acest teritoriu, România a dorit să ofere sprijin, considerând faptul că am învăţat multe lecţii pe care le putem cumva transfera partenerilor irakieni, să nu repete greşeli, să considere alte priorităţi decât cele pe care le-am considerat noi. Deci, este un schimb de idei, după care sperăm că vom avea o cooperare formală, pentru ca Irakul să poată să adopte soluţia de dezvoltare a sistemului de taxe, mă refer la tehnică, la sistemul computerizat de administrare a taxelor", a explicat Simona Marinescu.
Ea a mai afirmat că Banca Centrală a Irakului doreşte să folosească experinţa românească în ceea ce priveşte reforma monetară, iar delegaţia irakiană care se află la Bucureşti ar vrea, de asemenea, să vadă ce a făcut România în partea de restructurare a întreprinderilor de stat. Simona Marinescu a menţionat, de asemenea, că reprezentanţii de la Bagdad au venit la Bucureşti după schimburi de experinţă similare în alte ţări europene, printre care Polonia sau Croaţia. Reprezentantul PNUD şi-a exprimat, de asemenea, speranţa că România va folosi această posibilitate pentru a cooperara cu Bagdadul şi a apreciat că Irakul va fi deveni, datorită reurselor, cea mai importantă economie din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
Ambasadorul român în Irak, Iacob Prada, a arătat, la rândul său, că pe această cale România îşi va deschide noi porţi spre cooperarea în termeni practici în acest domeniu cu Irakul. El a menţionat că România a avut o contribuţie importantă la schimbarea majoră a sistemului politico-social şi economic irakian, inclusiv prin faptul că a şters o parte din datoriile Irakului către România, ceea ce este apreciat la Bagdad.
În ceea ce priveşte investiţiile româneşti în Irak, ambasadorul Iacob Prada a arătat că există companii care au intrat pe piaţa irakiană şi sunt bine apreciate, având în vedere şi experienţa anterioară. "În construcţii, în petrol, încă nu am reintrat, dar vom reintra, în amenjarea resurselor de apă, în hidrotehnică, în energie, etc. Sunt companii care au contracte de sute de milioane de dolari şi contăm că până la sfârşitul anului vom obţine contracte care vor depăşi un miliard de dolari", a punctat ambasadorul României în Irak.
