Sirul evenimentelor, pe scurt, ar fi urmatorul: un simplu membru de partid, Lascu Ilie, a facut de la tribuna o invitatie lui Ion Iliescu sa candideze pentru functia de presedinte la PSD, la Congresul din decembrie, precizind ca nu este numai parerea lui, ci si a altor colegi de-ai sai din partid, cu care a discutat (aplauze din sala); Mihai Tudose a tisnit de pe scaun si a precizat, de la aceeasi tribuna, ca Lascu nu vorbeste in numele organizatiei si ca el, unul, il sustine pe candidatul Mircea Geoana. Mai mult, Tudose il ameninta pe Ilie, anuntindu-l ca va fi sanctionat pentru ce a facut; Iliescu infiereaza amenintarile cu sanctionarea si tonul folosit de Tudose si apreciaza ca in partid nu trebuie mers pe politica pumnului in gura, ci trebuie sa li se permita tuturor membrilor sa-si spuna parerea (aplauze din sala).
Iliescu n-a pus la suflet iesirea lui Tudose
La conferinta de presa din finalul Conferintei extraordinare, s-au facut comentarii suplimentare pe aceasta tema, in care fiecare dintre cei doi presedinti si-a indulcit tonul si si-a nuantat declaratiile. In primul rind, Ion Iliescu a precizat ca, personal, nu este interesat de o noua candidatura, dat fiind ca are o virsta la care prefera sa stea deoparte de lupta pentru functii si sa-i ajute cu sfaturi pe cistigatori: “In 2002 - eram la doi ani inainte de incheierea mandatului -, am spus ca nu intentionez sa-mi mai asum nici un fel de raspundere nici pe linie de stat, nici pe linie de partid. Am 76 de ani si vin valuri noi, generatii intregi de lideri, deci partidul poate merge mai departe. Am fost solicitat in mod expres, mai ales dupa alegerile locale, si un Congres extraordinar din august 2004 a facut apel la mine sa revin. Mi-am calcat pe inima, am participat si la alegeri, am devenit senator, am participat la pregatirea Congresului. Nu am de gind sa mai repet aceasta experienta. Eu ramin un om foarte activ in partid si voi da tot sprijinul meu, cu experienta pe care o am, echipelor care se vor angaja sa-l duca mai departe”.
L-am intrebat pe Ion Iliescu daca n-a ramas, totusi, cu un gust amar, cind Tudose a declarat atit de raspicat, de la tribuna, ca nu i-ar sprijini candidatura: “Nu asta a fost esenta interventiei domnului Tudose. Era ceva legat de ideea cu o initiativa care sa sustina. Pe fond, am apreciat interventia lui, cu asemenea desfasurare de argumente si contraargumente, este firesc in orice structura democrativa. Dar am spus: cu o singura exceptie - nu ameninti ca “o sa-ti arat eu dumitale, te punem in discutie, te sanctionez!”. Nu e potrivit pentru un for de partid sa se opereze cu asemenea lucruri, pentru ca asta deschide calea unui carusel. Daca incepem sa ne excludem unii pe altii, ce mai ramine din partid? Nu avem nevoie de asa ceva, avem nevoie de o viata democratica, deschisa, si pot sa fie pareri acceptate, pareri neacceptate, pareri proaste. Dar convinge-ma cu argumente ca ai dreptate, nu sa ma ameninti cu sanctionarea!”
“Cine este intelept sta si reflecta, pentru ca un simbure de adevar trebuie sa fie si in acele pareri critice”
Tudose, care in interventia sa din sala vorbise despre Lascu drept “inca membru de partid”, a dat inapoi, a explicat ca era putin nervos, a spus ca nu se referea in nici un caz la o sanctionare cu excluderea, dar ca o sanctiune tot va fi. Si asta, a spus Tudose, nu pentru ca Ilie a anuntat sustinerea pentru o candidatura a lui Ion Iliescu, ci pentru ca vorbeste in numele altora: “Poate ca si eu m-am enervat un pic, pentru ca toti colegii din sala nu meritau jignirea venita din partea sa, sa declare ca ei nu sint activi. Si m-a deranjat foarte tare faptul ca a vorbit in numele altcuiva, al unui colectiv, noi intilnindu-ne cu citeva zile inainte si neluind nici o decizie in sensul asta. M-a deranjat ca, exact cum spunea domnul presedinte Iliescu, ne-am intilnit in urma cu citeva zile si am discutat la Bucuresti si am vorbit si despre acest lucru: despre intentiile de viata ale domniei sale si ne-a spus acelasi lucru “nu mai imi trebuie, stau, ajut”, si iar vine cineva sa excite lucrurile. Poate am gindit altceva, asta mi-a iesit, intr-adevar, nu se face o sanctiune de genul acesta, ca n-a fost amenintat cu excluderea, dar o punere in discutie tot va avea loc, pentru ca nu este posibil ca cineva fara mandat sa vorbeasca in numele altcuiva. Nu a fost o amentare cu excluderea, dar statutul prevede si alte tipuri de sanctiuni, pentru a-l determina sa nu mai vorbeasca in numele nostru, fara sa aiba mandate pentru asa ceva. Pentru ca domnul Ilie nu are nici o functie”.
L-am mai intrebat pe fostul presedinte Iliescu - care a avut, la viata sa, dispute serioase cu presa - ce sfat le-ar da, pe aceasta tema, colegilor sai de partid care detin in prezent diferite functii si care cred ca orice critica ce le este adresata are in spate fie un scenariu ocult, fie o campanie de presa orchestrata impotriva sa, fie un ziarist vindut, fie unul pe care “nu-l duce mintea”. “Totdeauna, chiar si cind nu-ti convin anumite pareri si poti sa ai reactii umane de respingere, cine este intelept sta si reflecta, pentru ca un simbure de adevar trebuie sa fie si in acele pareri critice, nu este neaparat numai o pornire impotriva omului respectiv si a partidului . Deci, dialogul este bun in orice imprejurare si critica este singurul instrument de perfectionare, este o terapie necesara societatii si cu atit mai mult vietii politice. Dar natura noastra umana cel mai ades ne determina sa respingem orice critica”. Cine are urechi de auzit, la PSD, sa auda!