Preşedintele Klaus Iohannis a declarat ieri în plenul reunit al Parlamentului că a venit în faţa aleşilor nu pentru a-şi prezenta un bilanţ sec, ci ca gest de normalitate democratică.
El a arătat că la preluarea mandatului a vorbit despre direcţiile majore pentru România, despre schimbările pe care le asumă în modul de a face politică, scrie agerpres.ro. „Am dorit ca anul 2015 să fie anul câştigării normalităţii", a subliniat Iohannis.
O democraţie matură
Anul 2015 a demonstrat că actuala clasă politică poate ajunge la un acord larg pe subiecte de interes public, pe probleme care privesc România, a afirmat preşedintele şi a indicat că prima acţiune a anului a fost semnarea de către toate formaţiunile politice a acordului privind creşterea bugetului pentru Apărare la 2% din PIB până în 2017. În opinia lui, de o largă majoritate s-a bucurat şi Strategia Naţională de Apărare.
În context, Klaus Iohannis şi-a exprimat convingerea că Parlamentul poate şi trebuie să răspundă aşteptărilor publice prin mai multă dezbatere şi mai multă rigoare. El a spus că aceste două lucruri încă lipsesc sau nu sunt la nivelul pe care îl cere o democraţie matură.
„Pe de altă parte, sunt dator să vă spun direct că două lucruri fundamentale încă lipsesc sau nu sunt la nivelul pe care îl cere o democraţie matură: dezbaterea şi rigoarea. Legi importante au intrat în atenţia publică abia după adoptarea lor, odată ajunse la promulgare sau chiar după, ceea ce nu serveşte nici Parlamentului nici publicului", a declarat şeful statului. În ceea ce priveşte rigoarea, Iohannis a vorbit şi despre situaţii în care a fost nevoit să sesizeze Curtea Constituţională în cazul unor legi.
Este timpul schimbării
Preşedintele Iohannis a afirmat că marea miză a anului viitor este reconstrucţia încrederii în politică, arătând că şi-ar dori ca 2015 să fie anul în care a început schimbarea modului de a face politică. El a arătat că îşi doreşte ca anul acesta să fie catalogat drept anul în care a început schimbarea modului de a face politică şi a subliniat că este timpul schimbării.
„Depinde de noi toţi dacă răspundem la aceste aşteptări ale societăţii. Vă invit să fim împreună în acest demers, pentru a reconstrui încrederea în instituţiile democratice şi în capacitatea politicii de a produce lucruri bune pentru cetăţeni", a completat Iohannis. În acelaşi timp, Iohannis a afirmat că România educată trebuie să devină un nou proiect de ţară. În acest context, şeful statului a arătat că anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri „aşezate şi consistente" pe tema educaţiei şi din care să rezulte „o viziune de ansamblu şi direcţiile majore pentru viitorul sistemului de învăţământ din România". Pe de altă parte, Klaus Iohannis a afirmat că în 2016 îşi propune să aibă în atenţie şi sănătatea, care, ca şi educaţia, a fost caracterizată de preşedinte drept un domeniu crucial pentru viitorul naţiunii.
Lecţiile anului 2015
În altă ordine de idei, Iohannis a apreciat că România s-a aflat într-o oarecare izolare în anii precedenţi, arătând că în prezent ţara noastră este respectată în NATO şi UE şi este gata să-şi asume responsabilităţi. Potrivit spuselor sale, vizitele în plan extern şi primirea diverşilor oficiali au avut menirea de a da României o „voce mai puternică".
Iohannis a spus, de asemenea, că cea mai tragică lecţie din acest an este incendiul de la clubul Colectiv, care a scos la iveală probleme ale mai multor sisteme. A doua lecţie a acestui an este „legea schimbării", a precizat Iohannis şi a subliniat că aşteaptă de la noul Cabinet o guvernare responsabilă.
