• acestea vor ocupa suprafețe de 14,28, respectiv 12,56 hectare, investiția făcându-se în urma inițiativei private a doi antreprenori • vor fi plantați peste 50.000 de puieți, în special din specia salcâm, dar și specii de ajutor, precum glădiţă, mălin american, jugastru, vişin turcesc şi ulm deTurkestan • demersurile sunt avansate, finanțarea fiind asigurată prin PNRR
Vrem nu vrem să o recunoaştem, judeţul Brăila continuă să fie pe ultimul loc din ţară la suprafaţa împădurită. Asta în ciuda faptului că, în Bărăganul brăilean, aşezările omeneşti dar şi culturile agricole sunt din ce în ce mai afectate de temperaturi extreme, vijelii, fenomenul de sărăturare a solurilor şi furtuni cu praf saharian. Iar goana după terenuri agricole şi lipsa pădurilor, a perdelelor de protecţie, au un impact negativ şi asupra mediului ambiant, a existenţei păsărilor şi animalelor sălbatice. Căile de comunicaţie nu mai sunt flancate de copaci, nisipurile zburătoare sunt un fenomen nestăpânit, sărăturile se extind an de an, iar traficul auto intens poluează mediul înconjurător.
În acest context, este de apreciat iniţiativa antreprenorilor Ioan Victor Sâmpetru şi Alin –Ştefan Bădălan, de a investi în realizarea a două păduri proprii pe raza şi în extravilanul comunei Traian. Aceştia au depus la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Brăila câte un proiect privind aprobarea împăduririi unor terenuri deţinute în această zonă. Viitoarele păduri sunt în suprafaţă de 14,28 hectare, respectiv 12,56 ha. Cele două amenajări silvice vor include câte 4.000 de puieţi pe hectar (în total 50.240 puieţi) procuraţi din pepiniere silvice autorizate, iar după 3-4 ani vor ajunge la maturitate.
Important de reţinut este faptul că lucrările propuse se vor realiza prin accesarea schemei de ajutor de stat “Sprijin pentru investiţii de noi suprafeţe ocupate de păduri”, din cadrul PNRR, gestionată prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), care permite împăduriri pe terenuri arabile, întrucât astfel de investiţii nu se supun evaluării impactului asupra mediului. Cu toate acestea, proiectele au trecut prin furcile caudine ale Comisiei de Analiză Tehnică (CAT), iar Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Brăila a concluzionat că nu este necesară elaborarea Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA).
Revenind la cele două păduri particulare, vor fi plantaţi salcâmi, în amestec cu diferite specii principale şi/sau de ajutor, din zona de câmpie, silvostepă şi stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafaţă, slabă sau modestă; în staţiuni cu soluri nisipo-lutoase, lutoase sau carbonatate. Speciile adăugate salcâmului sunt cele de glădiţă, mălin american, jugastru, vişin turcesc şi ulm deTurkestan.
Parcurgerea celor 10 pagini ale fiecărui proiect depus la APM, denotă luarea în calcul şi prezentarea până la cel mai mic detaliu a zeci de măsuri, condiţii, garanţii, tehnologii, dotări etc, așa încât să nu existe nici un impediment asupra mediului înconjurător și vecinătăţilor. Totodată, se ia în calcul chiar şi posibilitatea folosirii ca îngrăşământ a unor deşeuri rezultate tehnologic.
Atenţie la regimul tăierii pădurilor!
Direcţia Silvică Brăila a apreciat laudativ iniţiativa înfiinţării celor două păduri particulare, cu speranţa că numărul lor se va extinde, dar a ţinut să sublinieze că, potrivit Codului Silvic, indiferent de natura amenajărilor silvice (de stat sau private), tăierile şi alte activităţi specifice de exploatare şi întreţinere etc se supun normelor stricte ale amintitului cod. Altfel, spunem noi, se va ajunge la situaţii dintre cele mai controversate, absurde, cu rezolvarea în instanţă etc. Aşa cum vedem în emisiunea “D-ale lui Mitică”.
Promisiuni uitate, terenuri abandonate
Aşa cum se întâmplă peste tot în judeţ, sunt terenuri improprii culturilor agricole, cu băltiri, soluri sărăturate sau nisipuri zburătoare. Cu mai mulţi ani în urmă ele au fost cuprinse într-o situaţie a Direcției Agricole Brăila, bazată pe declaraţii ale primăriilor, de care apoi s-au dezis. Şi era vorba despre mii de hectare!
O altă meteahnă a unor fermieri este să cultive chiar şi zona de protecţie/acces, deci până în buza canalelor de irigat – fără ca ANIF să mai poată interveni cu utilaje la lucrări utile în final chiar fermierilor. Sunt alţii care au semănat până în asfalt, pe acostamentul şoselelor, sau şi-au creat ilegal drumuri (inclusiv pentru aruncatul gunoaielor) la marginea lizierelor CFR.
Revenind la promisiunile uitate, să ne aducem aminte de intenţia şi importanţa realizării în Insula Mare a Brăilei a 5.514 ha cu păduri, dintre care 5.327 ha la Agricost, 121 ha la Stațiunea de Cercetări (SCDA) şi câte 43ha, respective 24 pe raza comunelor Măraşu şi Frecăţei. Menite, printre altele, să readucă în actualitate avantajele din fosta Baltă Mare a Brăilei. Nu vorbim de pescuit, dar se ştie ce înseamnă pentru fermieri creşterea umidităţii relative din aer, folosirea zonelor mlăştinoase, un strat de zăpadă uniform etc. Plus protejarea digurilor, crearea unor nişe ecologice, atenuarea efectelor secetei ș.a.m.d.
Şi cum anual, primarii trimit situaţia statistică a terenurilor către Direcţia de Statistică Brăila, este mai mult decât necesar ca factorii decidenţi la nivel de judeţ să discute cu primăriile şi fermierii (până la declanşarea campaniei agricole de primăvară) cum şi unde pot fi înfiinţate păduri şi perdele forestiere. Toate venind în sprijinul direct al culturilor agricole, creşterea cantităţii de ozon, protejarea căilor rutiere, atragerea precipitaţiilor, practicarea vânătorii etc.
