- patronul celui mai mare complex de porci din Brăila explică, pentru “Obiectiv – Vocea Brăilei”, care ar fi impactul asupra judeţului nostru dacă pesta porcină pătrunde în marile ferme • ministrul Agriculturii aduce în discuţie Brăila • cei care refuză eutanasierea porcilor riscă dosar penal pentru răspândirea maladiei
Pesta porcină şi drama prin care trec micii gospodari sunt pe buzele tuturor în aceste zile. Acuzaţiile zboară dintr-o parte într-alta în sfera politică, sătenii se revoltă, dar realitatea României poate fi una extrem de sumbră. Şi nu vorbim aici doar de preţul la carnea de porc, care ar putea creşte datorită importurilor sau de sărbătorile de iarnă care ar putea să-i găsească pe românii de la ţară fără tradiţionalul porc de Crăciun. Problema este mult mai gravă pentru că pătrunderea acestui virus nenorocit în fermele de porci va însemna îngroparea unor investiţii de zeci şi sute de milioane de euro şi zeci de mii de şomeri la nivelul întregii ţări. Despre ce ar putea însemna la Brăila infectarea fermelor de porci de la Gropeni şi Tichileşti ne-a lămurit Iohan David Bies, administratorul firmei “Tebu invest”, deţinătoarea a circa 140.000 de capete de porci. “Specialiştii nu au ales să sacrifice porcii din gospodăriile oamenilor pentru a favoriza complexele de porci! Oamenii trebuie să înţeleagă că dacă nu se acţionează rapid asupra porcilor din preajma focarelor cât sunt încă sănătoşi, intrarea bolii în ferme va fi inerentă. Or, una este să sacrifici câteva mii de porci din gospodării şi alta este să sacrifici 170.000 de porci cât sunt în complexele din Tichileşti şi Gropeni care înseamnă peste 1200 de locuri de muncă şi investiţii de 70 – 80 de milioane de euro. Ce înseamnă efectivele astea? Înseamnă 5 – 6% din producţia ţării care mai departe intră pe un traseu integrat, în abatoare, unde şi acolo lucrează oameni ş.a.m.d. Noi, aici la Gropeni, vorbim de 15 ani de investiţii care de la o oră la alta se pot duce pe Apa Sâmbetei. Este suficient ca să apară un singur caz de pestă porcină în Gropeni ca să fim nevoiţi să sacrificăm 135.000 de porci. Asta este realitatea sumbră, care va afecta România în următorii 10 ani, după părerea mea, aşa cum s-a întâmplat în Spania. Totuşi, efectele ar putea să nu fie atât de dezastruoase dacă oamenii ar înţelege, repet, cât de important este să coopereze în aceste momente dramatice pentru noi toţi”, ne-a declarat patronul “Tebu Invest”.
Brăila, exemplu negativ în gura ministrului Daea
De altfel, în primul său interviu în această chestiune, în exclusivitate la RFI, ministrul Agriculturii, Petre Daea, spune că degeaba sunt făcute acţiuni de dezinfectare şi de limitare a transporturilor de porci dacă oamenii nu le respectă.
Drept exemplu, ministrul a dat inconştienţa unui crescător de porci din Brăila care a dus virusul lângă o fermă cu 140.000 de capete. “Într-o comună contaminată, şi era sub supraveghere sanitar-veterinară, un cetăţean a apelat la alţi doi cetăţeni, din altă comună, să-l ajute la o lucrare de construcţii. Iar la plecare i-a plătit în porci – unuia i-a dat un porc, altuia un porc. Din nefericire, aceşti oameni nu erau din localitatea respectivă, erau tocmai din satul Lanurile, de lângă Viziru. Au plecat cu porcii acasă, porcii respectivi au murit, şi iată cum au dus focarul (de pestă porcină africană – n.r.) în apropierea unui complex care are 140.000 de capete. Lucrurile acestea trebuie să fie înţelese de toată lumea, că acum este nevoie să ne dăm mâna şi să acţionăm pentru respectarea regulilor sanitar-veterinare impuse pentru fiecare localitate în parte. Este adevărat, sunt dureroase, dar altă soluţie nu avem”, a spus, în exclusivitate pentru RFI, ministrul Petre Daea.
Să mai amintim că tot în judeţul nostru, localnicii dintr-o comună s-au opus eutanasierii porcilor. Este vorba de comuna Unirea, din judeţul Brăila, unde localnicii nu au permis accesul în curţi echipelor Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Oamenii din satul Valea Cânepii, comuna Unirea, nu au acceptat ca animalele lor să fie sacrificate, deşi localitatea se află în incidenţa focarului depistat la Lanurile, la doar câţiva kilometri distanţă. Autorităţile judeţene spun că oamenii au fost prost sfătuiţi chiar de primar, iar cei care au refuzat au fost trecuţi pe o listă.
“Au fost probleme la Valea Cânepii. Cetăţenii au refuzat să permită accesul echipelor DSVA, jandarmilor şi militarilor, care participă la aceste acţiuni. Nu au vrut să ne lase să intrăm în curţi, atunci am retras echipele, s-a făcut o notă în acest sens cu cetăţenii care refuză. Mai departe, legal, nu ştiu ce vor păţi. Pentru că aici este o chestiune de importanţă naţională şi nu putem să ne jucăm că unul vrea sau unul nu vrea. Oamenii nu conştientizează, îmi pare rău să spun asta. Vectorul principal este porcul mistreţ, dar circulaţia oamenilor şi a maşinilor este cea care în acest moment împrăştie acest virus. Pentru stabilirea despăgubirilor în cazul porcilor care sunt ucişi este o comisie, nu are treabă DSVSA sau Prefectura. Domnul primar minte, este cel care a agitat lumea acolo. Vă spun cu subiect şi predicat, şi îmi pare rău că este şi medic veterinar”, a declarat pentru presa centrală directorul DSVSA Brăila, Gicu Drăgan, referindu-se la Ioan Ungureanu, primarul comunei Unirea.
Deocamdată nu au fost făcute plângeri la Poliţie, dar conform
legii, persoanele care contribuie la propagarea unei boli se pot alege cu dosar penal. Până în prezent, în judeţul Brăila au fost confirmate 16 focare de pestă porcină africană şi au fost eutanasiaţi peste 7.500 de porci.
