Consiliul Judeţean Brăila a aprobat, luni, cofinanţarea mai multor proiecte investiţionale propuse de 16 primării din judeţ. În total, este vorba despre o sumă consistentă, 12,3 milioane de lei. Practic, CJ Brăila pune la bătaie peste 6,7 milioane de lei, la care se adaugă alte 5,6 milioane de lei din partea Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT) din judeţ. Majoritatea ideilor propuse se referă la lucrări de reabilitare a drumurilor şi a sistemului de iluminat stradal, însă câteva fac referire şi la refacerea unor clădiri, construirea unui dispensar sau a unei baze sportive. Pe lângă faptul că CJ Brăila s-a oferit să redacteze proiectele gratuit, instituţia se va ocupa şi de organizarea procedurilor de achiziţie publică pentru atribuirea contractelor de lucrări. În anii trecuţi, proiectele finanţate direct din banii autorităţii judeţene au ajuns cu precădere în portofoliul unor firme agreate de vechea conducere a CJ Brăila, aşa cum este cazul "Cricons" aparţinând familiei Stăncic din Galaţi. Anul trecut, firma s-a "lipit" la conducta de bani a Consiliului Judeţean Brăila, contractând lucrări de întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice pe sectoare de drumuri judeţene. Brusc, în 2014 cifra de afaceri a companiei a crescut la 15 milioane lei, faţă de 9,8 milioane lei în 2013. Rămâne de văzut cum se vor atribui noile contracte pentru care consilierii judeţeni şi-au dat acordul luni, 29 iunie.
Revenind, ar trebui precizat că toate Consiliile Locale au aprobat în prealabil, în bugetele proprii, sumele necesare asigurării părţii lor de cofinanţare la proiecte. Cele 16 primării care vor derula proiecte în parteneriat cu CJ Brăila sunt: din partea PSD-ului - primăria municipiului, a oraşului Însurăţei şi a comunelor Traian, Cazasu, Tudor Vladimirescu, Movila Miresii, Vişani, Bărăganu şi Galbenu; din partea UNPR doar comuna Siliştea, iar din partea PNL - comunele Măraşu, Gradiştea, Berteştii de Jos, Zăvoaia, Frecăţei şi Surdila Greci. Precizăm că şi comuna Salcia Tudor (PNL) a fost în cărţi cu suma de 500.000 lei, din care 300.000 lei din partea CJ şi 200.000 lei investiţie proprie, însă proiectul a fost amânat pentru luna viitoare, dintr-o încurcătură de redactare. Din perspectiva apartenenţei politice a primarilor de UAT-uri care au primit acum finanţare, se poate observa că sumele cele mai mari s-au concentrat către tabăra PSD - peste 8 milioane lei, valoarea totală a proiectelor, în timp ce pentru PNL cumulat discutăm de circa 4 milioane lei.
Lista proiectelor pentru cofinanţare este în continuare deschisă. Preşedintele interimar al CJ, Viorel Mortu, a lansat o invitaţie celorlalte primării din judeţ să vină cu propuneri în următoarele două luni de zile, cu promisiunea că vor fi luate în calcul, atât timp cât nu sunt deja finanţate la nivel naţional sau european.
Top 5
Din cele 16 primării care au acceptat până acum parteneriatul cu CJ Brăila, majoritatea s-a ales cu o sumă egală sau aproape egală din partea conducerii judeţului. Dacă ar fi să facem un top al primelor 5 comune în ceea ce priveşte banii alocaţi de CJ Brăila, situaţia ar arăta în felul următor: Primăria municipiului cu 1.420.000 lei, oraşul Însurăţei cu 991.000 lei, comunele Măraşu şi Gradiştea , ambele cu 500.000 lei şi comuna Traian cu 300.000 lei. De asemenea, lucrurile sunt destul de asemănătoare în privinţa banilor veniţi din partea UAT-urilor. Şi într-un astfel de top, Primăria Brăila ocupă primul loc, cu 1.420.000 lei, urmată de oraşul Însurăţei cu 991.000 lei, comuna Măraşu - 500.000 lei, Tudor Vladimirescu - 160.000 lei şi Cazasu - 262.877 lei.
Proiectele propuse de municipalitate se referă la amenajarea a două sensuri giratorii, unul la intersecţia Calea Galaţi cu Bulevardul Al. I. Cuza, respectiv, strada Comuna din Paris cu Şoseaua Focşani. De asemenea, consolidarea şi restaurarea fântânii arteziene din Piaţa Traian, reabilitarea sistemului termic al Colegiului Naţional "Gh. Munteanu Murgoci" şi al Colegiului Tehnic "C. D. Neniţescu". "Sunt cinci proiecte cu municipiul, în valoare de 1,5 milioane lei deocamdată. Dar, de regulă, în fiecare an, CJ Brăila a avut cu Primăria proiecte spre 4 milioane de lei. Aş vrea ca şi în acest an să avem acelaşi tip de ofertă. Primăria şi CJ Brăila să colaboreze în proiecte din partea noastră cu valoarea spre 4 milioane de lei", a declarat Viorel Mortu.
Proiectul privind asocierea dintre CJ Brăila şi Primărie a fost adoptat, luni, şi în cadrul şedinţei ordinare a CLM Brăila, cu 18 voturi "pentru" şi un vot "împotrivă" din partea consilierului municipal PNG Ionel Alexandru. Interesant este că acesta a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi, în ultimul moment.
Mai mulţi bani pentru Gradiştea
În cadrul şedinţei ordinare a CJ Brăila, fiecare dintre cele 16 puncte referitoare la cofinanţarea proiectelor UAT-urilor a fost dezbătut şi aprobat separat. Interesant de menţionat este că în urma intervenţiei sale, consilierul liberal Vasile Cortez a reuşit suplimentarea finanţării pentru Gradiştea cu încă 100.000 lei. Comuna a avut două proiecte, unul legat de construirea unei baze sportive, iar cel de-al doilea legat de realizarea de şanţuri betonate în satele Ibrianu şi Maraloiu. "Este prima serie de colaborări cu primăriile din municipiul Brăila, din oraşe şi din comune. Până acum au fost prezentate ca idee multe proiecte, dar la prima selecţie, cu acte aproape corecte, sunt 26 de proiecte în 17 localităţi. Câteva mai sunt şi la mine pe birou, aduse vineri la prânz, când deja era prea târziu şi nu mai puteau fi trecute prin Comisie. Oricum, primarii sunt invitaţi la colaborare, astfel încât să finanţăm şi alte proiecte. Îi aştept atât în luna iulie, cât şi în august. Dorinţa mea este să mergem spre 60 - 70 de proiecte, însă de primari depinde acest lucru, nu numai de noi", a mai afirmat Viorel Mortu.
De precizat că în afară de proiectul legat de Salcia Tudor (care a fost amânat), celelalte au trecut în unanimitate, însă cu două amendamente indicate de secretarul judeţului, Nicu Filote. Acesta a cerut să se consemneze că efectuarea virării sumelor de către CJ Brăila se va face abia când lucrările vor fi realizate efectiv. De asemenea, în contextul în care lucrările nu s-ar realiza în întregime, sumele acordate şi neutilizate ar trebui să fie restituite proporţional, în funcţie de contribuţie.
Marian Căpăţână a părăsit sala în semn de protest
Şi consilierul independent Marian Căpăţână a avut două amendamente la proiectele legate de investiţiile din judeţ. Acesta a specificat că din punctul său de vedere nu este suficient să se investească în localităţile din judeţ fără niciun fel de încercare de a le obliga să se dezvolte armonios. Pe scurt, Căpăţână a propus ca banii CJ pentru orice proiect derulat în colaborare cu UAT-urile din judeţ să ajungă la acestea abia după ce prezintă "exerciţiul financiar executat în scop cultural în intervalul 1 ianuarie - 15 iulie 2015. De exemplu, pentru bibliotecă, pentru manifestări culturale pentru zilele oraşului sau a comunei". Independentul a mai propus ca unul sau mai mulţi consilieri să fie desemnaţi pentru a urmări derularea în bune condiţii a contractului de asociere cu CJ Brăila şi atingerea obiectivelor propuse. În ciuda sprijinului vizibil venit din partea lui Viorel Mortu, iniţiativa lui Marian Căpăţână nu a fost prea bine primită de consilierii PSD. Aceştia au afirmat că nu există nicio legătură între a da bani pentru realizarea de drumuri şi partea culturală. De asemenea, nu au fost prea încântaţi de ideea verificării modului în care se vor derula contractele. În replică, Marian Căpăţână a ieşit din sală afirmând: "Am să mă retrag. Asta ca să se înţeleagă care este rolul unui consilier judeţean după 25 de ani de la Revoluţie".
Alexandru: "Primăria s-a folosit de asocierea cu CJ ca să îşi treacă proiectele tabu"
Consilierul municipal PNG Ionel Alexandru ne-a contactat, ieri, pentru a-şi explica votul "împotrivă" dat în privinţa proiectului privind asocierea CLM cu CJ Brăila. Acesta a precizat că hotărârea a fost introdusă în ultimul moment pe ordinea de zi, fără a avea rapoartele de specialitate ale direcţiilor din Primărie sau ale comisiilor din CLM. Mai mult, Alexandru şi-a manifestat nemulţumirea că aceasta a fost o modalitate a PSD-iştilor de a trece anumite proiecte investiţionale care, în trecut, au fost anulate după ce au stârnit discuţii din pricina preţurilor prea mari pe care le presupuneau. "E vorba de cele două sensuri giratorii de 3 miliarde de lei vechi fiecare, plus fântâna arteziană din Piaţa Traian, de 15 miliarde lei vechi. (...) Acum contribuţia este la jumătate, datorită acestui parteneriat cu CJ Brăila, dar, în esenţă, preţurile au rămas la fel de mari. Nu s-a schimbat nimic", a declarat Alexandru. De asemenea, acesta a ţinut să critice atitudinea consilierului PNL Simona Drăghincescu în legătură cu acest proiect. "Am fost singurul care am votat «împotrivă». Iar colega mea, care se bătea cu pumnul în piept, Simona Drăghincescu, a votat «pentru». Vă amintiţi ce discuţii aprinse a provocat atunci cu preţul fântânii şi al sensurilor giratorii? Acum a votat tot cu PSD-ul", a conchis sursa citată.
