Uniunea Europeană (UE), depășită de creșterea constantă a cererilor de azil și dezorientată de amenințarea reprezentată de tinerii care se alătură jihadiștilor în Siria și Irak, vrea să-și închidă frontierele externe și să-i blocheze pe imigranți în țările lor de origine, se arată într-un comentariu AFP preluat de Agerpres.
Potrivit ultimelor date furnizate de Frontex, agenția europeană pentru supravegherea frontierelor, numărul cazurilor de traversare ilegală a frontierei s-a triplat, de la 100.000 la 274.000, între 2013 și 2014.
Situația nu încetează să se degradeze la sud și la est. Într-un an, traversările ilegale și cererile de azil în zona Mediteranei centrale către Italia practic au crescut de patru ori, respectiv de la 45.000 la 174.000. Ele s-au dublat în zona Mediteranei orientale, ajungând la 50.000 de sosiri, și au crescut de la 20.000 la 37.000 în Balcani, la frontiera dintre Ungaria și Serbia.
UE are cele mai mari dificultăți în gestionarea acestui fenomen, din cauza lipsei de solidaritate între state în ce privește problema primirii de imigranți și solicitanți de azil. Acest fapt face jocul unor mișcări extremiste xenofobe, în măsură acum să influențeze politicile.
Încet-încet, porțile pentru solicitanții de azil se închid în UE: Danemarca și-a înăsprit regulile, Belgia și-a redus numărul centrelor de primire, Germania și Suedia anunță că sistemele lor sunt „într-o dificultate foarte mare" din cauza unui aflux de solicitanți de azil
Germania și Austria pledează pentru centre de primire în țările Africii de Nord. „Dar aceasta va lua timp", a recunoscut ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere.
Întărirea controalelor la frontiere este, de asemenea, o prioritate pentru combaterea amenințării reprezentate de tinerii europeni radicalizați care pleacă să lupte în Siria și în Irak, după care unii revin în țara lor.
Posibilitatea efectuării de controale sistematice privind cetățenii europeni în aeroporturi este și ea în analiză. „Ideea este de a defini criteriile de risc, dar trebuie ca ele să respecte drepturile fundamentale", a explicat un diplomat european.
