• consilierii municipali PNL Brăila au propus un proiect de hotărâre privind eliminarea taxării apei pluviale pentru cetățeni și societăți începând cu 1 martie, deși articolele de lege care permiteau acest demers sunt abrogate din 2018 • drept urmare, comisiile de specialitate ale Consiliului Local Municipal au dat aviz negativ, iar propunerea PNL a fost respinsă de majoritate, ca nelegală • cum era de așteptat, în ședința ordinară a CLM Brăila din 12 martie s-au purtat discuții lungi pe acest subiect, primarul Marian Dragomir acuzându-i pe liberali de demagogie • culmea, liderii PNL Brăila au susținut miercuri seară o conferință de presă în care au afirmat că totul ar fi o găselniță PSD-istă și că administrațiile ar avea libertatea de a alege dacă elimină sau păstrează această taxă, însă fără a aduce și dovezi în acest sens
În ședința CLM din 12 martie, liberalii brăileni sub comanda Popa – Canciu au reîncălzit o ciorbă, în încercarea de a prosti electoratul. Este vorba despre eliminarea taxei pe apa de ploaie, pe care Vasile Varga și președintele de atunci al PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, ambii marginalizați și ”executați” de actuala conducere, chiar au făcut demersuri legale pentru a o rezolva în favoarea cetățenilor. Reamintim că deputatul PNL Vasile Varga a inițiat o lege în Parlament bazându-se și pe cele 17.000 de semnături strânse de organizația județeană a liberalilor conduși atunci de Alexandru Dănăilă. Fără să amintească de demersurile liberalilor din 2018, actualul PNL Brăila a mai avut un zvâc în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal din 12 martie, însă fără sorți de izbândă. Pe scurt, așa cum grupul PNL a solicitat încă din ședința de luna trecută, administrația Marian Dragomir a acceptat și a prins pe ordinea de zi proiectul liberalilor privind eliminarea taxei pe apa de ploaie din facturile emise de CUP ”Dunărea” Brăila către cetățenii din Municipiul Brăila, dar și către persoanele juridice, care își desfășoară activitatea economică în Municipiul Brăila începând cu 01.03.2024. Inițiativa a aparținut grupului PNL, format din consilierii: Alexandru Drogeanu, George-Marius Sandu, Constantin Sîrbu, Costel-Petrică Popa, Viorel-Mihai Pascale, Ionel Alexandru și Florin Gheorghiță.
”În conformitate cu prevederile Legii privind modificarea și completarea Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare, care a fost promulgată de către Președintele Klaus Iohannis încă din luna iulie 2018, care stabilește că prin excepție, primăriile pot adopta hotărâri pentru scutirea de la plata colectării, transportului, epurării și evacuării apei pluviale adică a APEI DE PLOAIE, cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităților și a sumelor alocate cu această destinație”, și-au început semnatarii proiectului pledoaria. Culmea, legea menționată a fost abrogată încă din decembrie 2018 și tocmai acest lucru a contat enorm la cântărirea propunerii pe care au făcut-o liberalii.
Mergând mai departe, trebuie precizat că, în expunerea de motive, consilierii PNL au atras atenția că în CLM Brăila nu ar fi fost pusă niciodată în discuție posibilitatea adoptării unei hotărâri pentru scutirea populației dar și a persoanelor juridice de la plata colectării, transportului, epurării și evacuării apei pluviale. Total fals! În 2017, la inițiativa consilierilor liberali de atunci (Raluca Bucur, Sorin Ioniță, Cristian Pricop, Petrică Popa), s-a discutat aceeași inițiativă dar a fost respinsă pe motiv că nu a avut temei legal și nici avize favorabile de la ANRSC și de la Asociația de Standardizare din România. Liberalii acelor vremuri au demarat strângerea de semnături, în paralel cu inițiativa legislativă la care a lucrat deputatul Vasile Varga căutând susținere și la alți parlamentari. În final, legea Varga cum a denumit-o ziarul ”Obiectiv ” a trecut și de Senat și de Camera Deputaților. ”Parlamentul a decis: Taxa pe apa de ploaie se poate evapora”, titra la acea vreme Evenimentul Zilei, iar în iulie 2018 președintele Klaus Iohannis o promulga, așa cum au punctat semnatarii liberali ai noii inițiative. Ceea ce ”au uitat” să precizeze este că minunea a ținut până pe 28 decembrie 2018. În acest sens, reprezentanții primăriei au atras atenția că expunerea de motive a consilierilor liberali nu are bază legală: ”Legea nr. 241/2006, a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, a fost modificată și completată de Legea nr. 215 din 27 iulie 2018, prin care s-au introdus, la art. 31, alin. 23 și 24, astfel: «(23) Costurile generate de colectarea, transportul, epurarea și evacuarea apelor pluviale sunt suportate de utilizatorii serviciului. (24) Prin excepție de la prevederile alin. (23), autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populației de la plata colectării, transportului, epurării și evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităților și a sumelor alocate cu această destinație». Prin OUG nr. 114/2018 din 28 decembrie 2018, privind «instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene» au fost abrogate alin. 23 și 24 ale art. 31”.
Alt argument, altă minciună prin omisiune sau din neștiință
Fără să țină cont de abrogarea articolelor menționate mai sus, liberalii de azi au oferit și o posibilă sursă de finanțare a bugetului Primăriei în eventualitatea eliminării taxei pe apa de ploaie.
”De precizat că în perioada 2019-2022 SC CUP «Dunărea» a realizat un profit net în valoarea de 14.198.008,29 lei. (...) a fost obținut în exclusivitate pe «spinarea» brăilenilor, prin practicarea de către SC CUP «Dunărea» a unor tarife exagerat de mari pentru furnizarea apei potabile, pentru canalizare dar și pentru apa de ploaie. În proporție de 86,83% profitul net (...) a fost repartizat către Primăria Municipiului Brăila. Adică Primăria a primit dividende, în perioada 2019-2022 de la CUP «Dunărea» Brăila din profitul net obținut suma de peste 12.320.315 lei. Prin adoptarea unei hotărâri a Consiliului Local Municipal Brăila privind scutirea populației dar și a persoanelor juridice de la plata colectării, transportului, epurării și evacuării apei pluviale (apa de ploaie) nici un abonat al CUP «Dunărea» din Municipiul Brăila nu va mai plăti «taxa pe apa de ploaie»”, se mai arată în proiectul semnat de cei șapte consilieri municipali ai PNL Brăila. Ei bine, din adresa CUP ”Dunărea” SA datată 28 februarie 2024, care a fost atașată proiectului rezultă foarte clar că în maximum 5 zile Primăria trebuie să returneze dividendele la care se referă liberalii: ”Strategia de tarifare aprobată prin votul unanim al tuturor consiliilor locale ale autorităților publice din Județul Brăila reprezintă o condiție de finanțare obligatorie a proiectului cu fonduri europene – Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila, în valoare de 240.827.654,62 euro, conform Contractului de Finanțare nr. 422 din 03.12.2020. Strategia de tarifare include costurile pentru captarea, tratarea, transportul apei, epurarea apei menajere și meteorice etc. iar profitul CUP Dunărea plătit ca dividende către Primăria Municipiului Brăila se returnează integral în termen de maxim cinci zile lucrătoare și este folosit pentru susținerea investițiilor, inclusiv o parte din cofinanțarea proiectului cu finanțare europeană”. Ce mai rezultă din acest citat? Că toate primăriile din județ, indiferent de culoarea politică, au fost de acord cu strategia de tarifare, condiție fără care proiectul uriaș de peste 240 milioane euro ar fi reziliat pe loc.
Ministerul Investițiilor a respins «propunerea»
În același context, tot în raportul atașat propunerii liberalilor se menționează foarte clar că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, printr-o adresă din 23 februarie a.c., a impus obligația aplicării Strategiei de tarifare care include colectarea și epurarea apelor meteorice.
”Prin urmare, în cazul neaplicării acesteia, AM POIM va considera Contractul de finanțare (…) reziliat de plin drept, fără punere în întârziere, fără intervenția instanței de judecată și fără orice altă formalitate, cu recuperarea finanțării acordate. Rezilierea contractului cu finanțare europeană va conduce la pierderea oportunităților de finanțare din fonduri europene, iar plățile deja efectuate în cadrul proiectului vor fi imputate direct beneficiarului de către finanțator”, a fost răspunsul primit de Companie de la minister. Revenind la răspunsul de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene transmis către conducerea CUP ”Dunărea”, trebuie punctat că în cadrul acestuia se precizează foarte clar că i s-a transmis municipalității că are ”obligația” să aplice pentru serviciile pe care le furnizează ”prețul/tariful unic și strategia tarifară”, strategie care ”trebuie respectată, întrucât aceasta a stat, împreună cu alte documente, la baza aprobării proiectului”. Totodată, în documentul semnat de Andrei Chivu, director general în cadrul Direcției Generale Program Dezvoltare Durabilă, se mai subliniază că ”în situația în care Beneficiarul nu respectă prevederile acestuia (n.r. – proiectului), există riscul rezilierii Contractului de Finanțare”. Așadar, ce vor liberalii de azi? ...
A «plouat» cu avize negative
De cealaltă parte, răspunsul administrației PSD a fost fără echivoc: toate cele cinci Comisii de specialitate ale CLM Brăila au dat aviz negativ. Iar în raportul proiectului de hotărâre este demontată aproape în totalitate versiunea PNL-iștilor.
Reprezentanții Primăriei au mai menționat că serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare este reglementat de Legea specială nr. 241/2006 și cadrul legal dat de ANRSC în sfera acestui serviciu de utilitate publică, respectiv, Ordinul Președintelui nr. 90 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare și Ordinul Președintelui nr. 88 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.
De asemenea, se menționează și că serviciul de alimentare cu apă și de canalizare se asigură în toate cele 45 de unități administrativ-teritoriale din Județul Brăila tocmai în baza acestor reglementări.
De altfel, raportul a fost construit cumva pentru a răspunde expunerii de motive a inițiatorilor.
Dezbateri și contre interminabile în ședință
Așa cum am precizat, propunerea consilierilor PNL a fost discutată în ședința ordinară a CLM Brăila din 12 martie. După ce președinții tuturor celor cinci Comisii de specialitate au anunțat că au dat aviz negativ pentru proiectul de hotărâre, consilierii municipali liberali au dorit să ia cuvântul. Primul care a vorbit a fost Alexandru Drogeanu, care a dat exemplu de municipii unde apa de ploaie nu apare în facturile cetățenilor. Acesta l-a acuzat pe edilul-șef Marian Dragomir că nu urmărește interesele oamenilor, ci ale colaboratorilor săi, deoarece nu încearcă să elimine taxarea apei pluviale. Drogeanu a adus și o copie a unei hotărâri din Județul Vrancea ca exemplu, pe care a dorit să i-o înmâneze primarului, dar a fost redirecționat către secretarul municipiului, Ion Drăgan.
La rândul său, consilierul George-Marius Sandu a intervenit pentru a atrage atenția că în proiectul regional de dezvoltare și în strategia de tarifare nu se vorbește despre componenta ”apă pluvială”, ci doar despre apă și apă uzată, menționând că din punctul său de vedere această categorie nu ar trebui să apară pe facturile emise de CUP ”Dunărea”. Liberalul nu a avut o exprimare tocmai coerentă în timpul discursului său, lucru ce nu a rămas netaxat de primar și de consilierii PSD, care s-au amuzat copios pe tema modului în care Sandu și-a expus punctul de vedere.
Și Florin Gheorghiță a intervenit pentru a atrage atenția că nu este corect ca brăilenii să plătească pentru apa pluvială, chiar și în lunile în care nu a plouat. A sugerat instalarea la stațiile CUP ”Dunărea” a unor pluviometre omologate, în baza cărora să se verifice în mod corect cantitatea de apă care cade în județul nostru atunci când plouă. I s-a explicat că deși ideea sa este una bună și pertinentă la nivel teoretic, potrivit legislației în vigoare, calculul se face în baza datelor furnizate la nivel național de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Astfel că până la modificarea legislației un asemenea de demers nu ar fi posibil.
Petrică Popa a afirmat că în iulie 2018 a fost promulgată de președinte o lege care dădea voie să se elimine apa de ploaie, dar Guvernul PSD prin OUG 114, la numai câteva luni, a eliminat paragraful respectiv, iar acum social-democrații ridică din umeri privind imposibilitatea realizării acestui deziderat pentru brăileni.
Primarul Marian Dragomir le-a transmis consilierilor PNL că nu pot susține un proiect de hotărâre care se bazează pe un articol de lege ce a fost abrogat. Ba mai mult, a explicat că eliminarea taxei pe apa de ploaie în momentul de față ar conduce la probleme uriașe pentru proiectul pe fonduri europene de extindere a rețelei de apă și canalizare din județ a CUP ”Dunărea”, în contextul în care așa a fost negociată și aprobată strategia de tarifare. Dragomir chiar a făcut o listă de municipii conduse de primari PNL din țară și a cules articole din presă pentru a dovedi că și acolo se plătește apa de ploaie și că prețul apei a crescut, pentru a dovedi că situația nu este valabilă doar la Brăila. A dat ca exemplu: Suceava, Iași, Arad, Oradea, Bistrița, Sibiu, Ploiești, Cluj, Lugoj. Cât despre municipiile care nu au trecută epurarea apei pluviale în facturi, Dragomir a explicat că este mai mult o găselniță, deoarece procedura se realizează și este facturată, însă nu individual așa cum se întâmplă în Brăila, în funcție de suprafețele declarate de către fiecare proprietar, ci împărțită în mod egal la toți cetățenii. Dragomir a precizat că nu i se pare o variantă corectă pentru cetățeni și că preferă să le apară oamenilor și această componentă în facturi, nu să meargă pe o variantă mascată de plată a serviciului.
De altfel, primarul i-a acuzat din nou pe liberali că fac doar circ și încearcă să câștige capital electoral pe acest subiect de fiecare dată în apropierea alegerilor, după care tac mâlc pentru câțiva ani.
Cât despre faptul că și-au bazat proiectul pe două articole de lege ce au fost abrogate, edilul-șef nu a lăsat eroarea să treacă netaxată: ”Să veniți în 2024 cu un proiect de hotărâre prin care solicitați CLM Brăila să aplice un articol de lege abrogat?! Eu nu am mai întâlnit niciodată asemenea prostie! Acum, ori nu ați citit ce ați semnat, ori juriștii dumneavoastră de la PNL nu există. Pentru că efectiv adevărul este că ați propus CLM să pună în aplicare un articol din iulie 2018, abrogat în decembrie 2018”, a mai declarat, ironic, Dragomir.
După alte lungi discuții, la cererea primarului, secretarul general al Municipiului Brăila, Ion Drăgan, a explicat procedura în legătură cu ceea ce s-ar întâmpla dacă un proiect bazat pe articole de lege abrogate ar trece cumva de votul consilierilor, punctând că ar fi nevoit să realizeze un referat în care să precizeze toate aspectele problematice, după care decizia finală ar reveni Prefecturii Brăila spre analiză.
Totuși, după aproape o oră de dezbateri și atacuri politice între PSD și PNL, propunerea liberalilor a fost supusă la vot și a picat, obținând 7 voturi ”pentru” doar dinspre tabăra lor.
Liderii PNL Brăila o văd neagră unde e albă
Fără să explice ce consecințe uriașe ar fi pentru Brăila dacă proiectul cu fonduri europene al CUP Dunărea, de peste 240 milioane euro, ar fi reziliat și ar trebui returnați banii cheltuiți, liderii PNL Alexandru Popa și Cătălin Canciu o țin pe-a lor. Astfel, la o zi după ședința ordinară de CLM Brăila, miercuri-seară, liderii liberalilor brăileni au susținut o conferință de presă la sediul partidului în care au abordat și acest subiect. Cătălin Canciu a dorit să le transmită brăilenilor, că în ciuda declarațiilor lui Dragomir, problema eliminării taxei pe apa de ploaie nu este ”o ciorbă reîncălzită”, ci o chestiune ce trebuie rezolvată pentru cetățeni. Acesta și-a exprimat regretul pentru faptul că în CLM Brăila, colegii săi nu au reușit să explice mai bine problema legată de taxarea apei de ploaie.
”Asta este o găselniță. Dânsul nu vrea să o ia în calcul, în condițiile în care foarte mulți brăileni doresc acest lucru. Iar noi am fost vocea acestor brăileni. Mai ales acelora care locuiesc la case”, a declarat Canciu.
Întrebat de jurnaliștii prezenți dacă totuși a solicitat un punct de vedere în acest moment de la ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice n.r.), poate chiar înainte de a propune proiectul în CLM, Canciu a afirmat că i se pare o sugestie bună și că va face acest lucru.
La rândul său, președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a dorit să le transmită brăilenilor că eliminarea taxei pe apa de ploaie nu este doar un subiect de campanie electorală, așa cum susțin PSD-iștii, ci un deziderat de-al său pentru care are de gând să lupte în continuare.
”Este un subiect pe care eu l-am abordat din primul moment în care am devenit președintele PNL (uitând că au fost alții înaintea lui care au abordat acest subiect-n.r). Taxa pe apa de ploaie este o găselniță a dumnealor prin care încearcă să mai aducă bani în plus la Compania de Utilitate Publică. (...) Cu siguranță este legal (n.r. – eliminarea taxei). Cu siguranță nu va trebui plătită din bugetul Primăriei sau din bugetul altei entități pe care tot le pomenește domnul Dragomir. Cred că putem elimina această taxă și în urma acestui lucru să scadă profitul CUP «Dunărea». Dar trebuia eliminată de mult timp. Sunt orașe în țară care au reușit să elimine această taxă pe apa de ploaie”, a declarat Popa, fără să explice cum rămâne cu strategia de tarifare votată de toate consiliile locale care a stat la baza aprobării proiectului uriaș cu fonduri europene, cu faptul că ar trebui returnați banii urmare rezilierii contractului și până la urmă tot în capul cetățenilor brăileni s-ar sparge ”găselnița” ca să nu mai amintim de ilegalitatea manevrelor.
