Democrat-liberalul precizează, într-un comunicat remis duminică NewsIn, că i-a adresat o serie de întrebări comisarului european Viviane Reding, dorind "un document oficial tranşant şi neechivoc" din partea Comisiei Europene în legătură cu criteriile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a adera la spaţiul Schengen, în contextul reacţiilor unor state membre privind aderarea României.
Potrivit lui Bodu, răspunsul din partea CE este că "nu există nicio legatură juridică între admiterea României în Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, sau între admiterea României în Schengen şi problemele create de ţiganii români în Franţa sau în altă parte. Primirea României în spaţiul Schengen nu poate fi condiţionată în niciun fel de stadiul reformelor în justiţie sau lupta anti-corupţie şi nici de situaţia creată de ţiganii cu cetăţenie română aflaţi pe teritoriul Franţei, afirmă clar comisarul european Viviane Reding", se arată în comunicat.
Democrat-liberalul apreciază că, în aceste condiţii, intenţia câtorva state membre de a vota în Consiliul European împotriva aderării României "este o negare de Justiţie, ceea ce constituie un lucru trist", dar reprezintă şi un precedent periculos.
Potrivit europarlamentarului PDL, comisarul Viviane Reding spune şi că evaluarea României în ceea ce priveşte spaţiul Schengen se referă la "controlul frontierelor terestre, maritime sau aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea poliţienească, sistem de informaţii Schengen, precum şi protecţia datelor". Reding adaugă că executivul european "sprijină eliminarea controalelor la frontierele interne cu România şi Bulgaria, cu condiţia ca toate cerinţele prealabile să fie îndeplinite", lucru care s-a intâmplat, mai precizează Bodu.
Democrat-liberalul conchide că România "este perfect pregatită din punct de vedere tehnic şi, deci, juridic, pentru aderare".
Comisia Europeană participă doar ca observator în evaluarea stadiului de pregătire a unui stat în vederea aderării la Schengen. Evaluările sunt întreprinse de experţi ai statelor membre, iar rapoartele lor sunt prezentate grupului de lucru pentru evaluare şi formează baza deciziei pe care o va lua ulterior Consiliul, cu unanimitate de voturi, după consultarea Parlamentului European.
