Inalta Curte de Casatie si Justitie a inceput, luni dimineata, procesul in care Miron Cozma si cinci lideri ai minerilor sint judecati pentru mineriada din ianuarie 1999 de la Costesti.
Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, s-a prezentat in fata instantei, insotit de citiva reprezentanti ai unor organizatii sindicale internationale.
El a fost escortat de politisti deoarece, potrivit unei decizii a instantei supreme - prin care a fost condamnat la 18 ani de detentie pentru subminarea puterii de stat in timpul mineriadei din septembrie 1991 - are interdictie de a intra in orasele Petrosani si Bucuresti, timp de cinci ani dupa ispasirea pedeapsei.
In 22 iunie, Inalta Curte de Casatie si Justitie ar fi trebuit sa ia in discutie recursul declarat de Miron Cozma si ceilalti cinci lideri ai minerilor impotriva hotaririi instantei inferioare, prin care au fost condamnati pentru mineriada de la Costesti, din ianuarie 1999. Ei au constestat decizia Curtii de Apel Bucuresti din decembrie 2003, instanta care l-a condamnat la zece ani de inchisoare pe Miron Cozma, pentru instigare la subminarea puterii de stat si, respectiv, la cite cinci ani de inchisoare pe ceilalti cinci lideri sindicali ai minerilor.
"Actiunile minerilor si ale celorlalti participanti la mineriada din ianuarie 1999, sub conducerea lui Miron Cozma, Romeo Beja, Dorin Lois, Ionel Ciontu, Vasile Lupu si Constantin Cretan, trebuie apreciate in ansamblul lor si nu ca fapte distincte sau infractiuni, cum ar fi distrugeri, ultraje, ofense aduse autoritatii, vatamari corporale, tentative de omor, lipsiri de libertate, tilharii, furturi, asocieri in vederea comiterii de infractiuni, care s-ar putea retine daca faptele ar fi analizate separat, toate acestea fiind insa elemente materiale ale laturii obiective a infractiunii complexe de subminare a puterii de stat", se arata in rechizitoriul Parchetului Curtii Militare de Apel.
Potrivit actului de acuzare, cei sase lideri sindicali, actionind impreuna, au determinat, inlesnit sau ajutat ca mase de oameni (unii dintre ei fiind chiar inarmati cu bite, rangi si topoare) sa comita fapte cu consecinte grave. Pe de alta parte, nu exista nici o proba din care sa rezulte ca liderii sindicali au fost inarmati, chiar daca actiunea lor a fost considerata similara celei armate.
Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, s-a prezentat in fata instantei, insotit de citiva reprezentanti ai unor organizatii sindicale internationale.
El a fost escortat de politisti deoarece, potrivit unei decizii a instantei supreme - prin care a fost condamnat la 18 ani de detentie pentru subminarea puterii de stat in timpul mineriadei din septembrie 1991 - are interdictie de a intra in orasele Petrosani si Bucuresti, timp de cinci ani dupa ispasirea pedeapsei.
In 22 iunie, Inalta Curte de Casatie si Justitie ar fi trebuit sa ia in discutie recursul declarat de Miron Cozma si ceilalti cinci lideri ai minerilor impotriva hotaririi instantei inferioare, prin care au fost condamnati pentru mineriada de la Costesti, din ianuarie 1999. Ei au constestat decizia Curtii de Apel Bucuresti din decembrie 2003, instanta care l-a condamnat la zece ani de inchisoare pe Miron Cozma, pentru instigare la subminarea puterii de stat si, respectiv, la cite cinci ani de inchisoare pe ceilalti cinci lideri sindicali ai minerilor.
"Actiunile minerilor si ale celorlalti participanti la mineriada din ianuarie 1999, sub conducerea lui Miron Cozma, Romeo Beja, Dorin Lois, Ionel Ciontu, Vasile Lupu si Constantin Cretan, trebuie apreciate in ansamblul lor si nu ca fapte distincte sau infractiuni, cum ar fi distrugeri, ultraje, ofense aduse autoritatii, vatamari corporale, tentative de omor, lipsiri de libertate, tilharii, furturi, asocieri in vederea comiterii de infractiuni, care s-ar putea retine daca faptele ar fi analizate separat, toate acestea fiind insa elemente materiale ale laturii obiective a infractiunii complexe de subminare a puterii de stat", se arata in rechizitoriul Parchetului Curtii Militare de Apel.
Potrivit actului de acuzare, cei sase lideri sindicali, actionind impreuna, au determinat, inlesnit sau ajutat ca mase de oameni (unii dintre ei fiind chiar inarmati cu bite, rangi si topoare) sa comita fapte cu consecinte grave. Pe de alta parte, nu exista nici o proba din care sa rezulte ca liderii sindicali au fost inarmati, chiar daca actiunea lor a fost considerata similara celei armate.
