Seceta excesiva inregistrata in aceasta perioada, caracterizata prin lipsa precipitatiilor, temperaturi foarte ridicate si o umiditate relativa a aerului extrem de scazuta, are repercusiuni severe asupra agriculturii. Conform determinarilor, cea mai cumplita zi cu care ne-am confruntat in aceasta vara, cel putin pina acum, a fost 26 iulie, cind in Insula Mare au fost inregistrate ^43 grade Celsius si un indice de confort mult peste limita. Ingrijorator este ca toate aceste fenomene extreme provoaca mutatii si modificari atit in biologia plantelor, cit si a daunatorilor, cu consecinte greu de evaluat pentru sanatatea culturilor agricole, a animalelor, a omului, a ecosistemelor si a mediului inconjurator.
Cercetatorii care se preocupa cu previziunile privind viitorul omenirii, sustin ca o scadere a concentratiei de oxigen din aer cu 3-4 procente si o incalzire a temperaturilor cu citeva grade, exact ce se preconizeaza ca se va intimpla in maxim 50-60 de ani, va produce mutatii genetice agresive asupra plantelor si insectelor.
Ei avertizeaza ca bioinvazia agentilor de daunare (boli, daunatori, buruieni) va avea o intensitate fara precedent, ceea ce va crea mari probleme agricultorilor. Iar ca cercetatorii au dreptate si ca avertismentele lor sint reale, o demonstreaza din plin atacurile extrem de virulente, dar si atipice, de boli si daunatori, cu care fermierii braileni s-au confruntat in ultimii trei ani. Anul acesta problemele au aparut inca din primavara si s-au acutizat direct proportional cu cresterea temperaturilor.
Atacuri atipice si extrem de virulente
Inca din primavara, fitosanitarii braileni au intrat in alerta. Comportamentul total nespecific al ratisoarei porumbului, care a atacat culturile de cereale paioase pina in luna mai, dar si atacul total surprinzator produs de gindacul pamintiu la porumb si floarea-soarelui nu le-a dat o clipa de ragaz. Temerile le-au fost amplificate si de atacurile extrem de virulente ale plosnitei cerealelor, tripsilor, si carabusilor, semnalate in culturile de cereale. "Monitorizarea atenta a plosnitei cerealelor evidentiaza o ascendenta a curbei evolutiei, deci o crestere a populatiei, total atipica.Tratamentele fitosanitare realizate pe aproape 35.500 ha, speram sa mentina populatia sub control, si sa nu permita o crestere rapida a numarului de exemplare. In plus, o situatie deosebita semnalata in acest an o reprezinta cresterea spectaculoasa a speciei de plosnita de tipul "Aelia acuminata" (plosnita vargata). In culturile de rapita a fost semnalat atacul produs de gargarita tulpinilor, mult mai timpuriu fata de anii normali. Oricum, in acest an ne-am confruntat cu toti daunatorii specifici acestei culturi", a precizat Violeta Popescu, director executiv adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Braila, sefa Unitatii Fitosanitare.
Ingrijoratoare pentru acest an sint si atacurile deosebit de virulente produse de tripsi, afide, paianjen, carabusi si omizi. Specialistii explica fenomenul prin faptul ca evolutia insectelor cu temperatura corpului variabila este influentata de temperatura si umiditatea mediului in care traiesc, iar abaterile de la normal influenteaza direct comportamentul organismului respectiv. "Astfel, cu cit temperatura corpului este mai ridicata, cu atit si procesele fiziologice se desfasoara mai rapid, si invers. La rindul sau, umiditatea produce modificari in continutul de apa din tesuturi, determinind schimbari majore la nivelul modului de hranire, deci a pagubelor produse, dar si asupra nivelului prolificitatii, determinind explozii numerice, amplificate in cazul speciilor cu mai multe generatii anuale. De exemplu, acarieni de la 4-6 generatii/an au ajuns anul trecut la 8 generatii. Vremea calda si uscata are influente asupra majoritatii insectelor daunatoare printr-o activitate de hranire sporita atit pentru acoperirea necesarului de substante nutritive, cit mai ales pentru acoperirea necesarului de apa, in vederea refacerii echilibrului hidric. Hranirea insectelor se intensifica mult pe masura ce gradul de stres hidric al plantelor este mai pronuntat", a explicat Popescu.
Pina si furnicile se comporta anormal
Una peste alta, seceta si temperaturile ridicate au determinat pina si la furnici un comportament deosebit. In plus, persistenta secetei in iunie si iulie a influentat, pe de o parte, negativ, starea de vegetatie a culturilor, iar de cealalta, a favorizat intr-un mod cu totul special atacul unor daunatori precum omizile, un complex intreg de daunatori in lucerniere, si diferite specii de buha. Acesta este motivul pentru care serile de iunie, cel putin, au fost inundate de un numar mare de fluturi, purici, gargarite, paduchi si paianjeni. Din pacate rezerva biologica ridicata, in conditii similare de clima, poate crea in anii viitori probleme deosebite prin diferite schimbari ale arealului, dezvoltarea insectelor intr-o perioada mai scurta decit cea mentionata in biologia lor, dar si cresterea numarului de generatii si a perioadei de atac. Mai mult, toate acestea vor putea modifica polenizarea dependenta de insecte ceea ce va reduce productivitatea plantelor, cu efect nociv asupra agrosistemului. Cum putem evita toate acestea, sau macar diminua din efectele distructive? Prin infiintarea perdelelor forestiere si cresterea suprafetelor acoperite cu paduri.
Cercetatorii care se preocupa cu previziunile privind viitorul omenirii, sustin ca o scadere a concentratiei de oxigen din aer cu 3-4 procente si o incalzire a temperaturilor cu citeva grade, exact ce se preconizeaza ca se va intimpla in maxim 50-60 de ani, va produce mutatii genetice agresive asupra plantelor si insectelor.
Ei avertizeaza ca bioinvazia agentilor de daunare (boli, daunatori, buruieni) va avea o intensitate fara precedent, ceea ce va crea mari probleme agricultorilor. Iar ca cercetatorii au dreptate si ca avertismentele lor sint reale, o demonstreaza din plin atacurile extrem de virulente, dar si atipice, de boli si daunatori, cu care fermierii braileni s-au confruntat in ultimii trei ani. Anul acesta problemele au aparut inca din primavara si s-au acutizat direct proportional cu cresterea temperaturilor.
Atacuri atipice si extrem de virulente
Inca din primavara, fitosanitarii braileni au intrat in alerta. Comportamentul total nespecific al ratisoarei porumbului, care a atacat culturile de cereale paioase pina in luna mai, dar si atacul total surprinzator produs de gindacul pamintiu la porumb si floarea-soarelui nu le-a dat o clipa de ragaz. Temerile le-au fost amplificate si de atacurile extrem de virulente ale plosnitei cerealelor, tripsilor, si carabusilor, semnalate in culturile de cereale. "Monitorizarea atenta a plosnitei cerealelor evidentiaza o ascendenta a curbei evolutiei, deci o crestere a populatiei, total atipica.Tratamentele fitosanitare realizate pe aproape 35.500 ha, speram sa mentina populatia sub control, si sa nu permita o crestere rapida a numarului de exemplare. In plus, o situatie deosebita semnalata in acest an o reprezinta cresterea spectaculoasa a speciei de plosnita de tipul "Aelia acuminata" (plosnita vargata). In culturile de rapita a fost semnalat atacul produs de gargarita tulpinilor, mult mai timpuriu fata de anii normali. Oricum, in acest an ne-am confruntat cu toti daunatorii specifici acestei culturi", a precizat Violeta Popescu, director executiv adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Braila, sefa Unitatii Fitosanitare.
Ingrijoratoare pentru acest an sint si atacurile deosebit de virulente produse de tripsi, afide, paianjen, carabusi si omizi. Specialistii explica fenomenul prin faptul ca evolutia insectelor cu temperatura corpului variabila este influentata de temperatura si umiditatea mediului in care traiesc, iar abaterile de la normal influenteaza direct comportamentul organismului respectiv. "Astfel, cu cit temperatura corpului este mai ridicata, cu atit si procesele fiziologice se desfasoara mai rapid, si invers. La rindul sau, umiditatea produce modificari in continutul de apa din tesuturi, determinind schimbari majore la nivelul modului de hranire, deci a pagubelor produse, dar si asupra nivelului prolificitatii, determinind explozii numerice, amplificate in cazul speciilor cu mai multe generatii anuale. De exemplu, acarieni de la 4-6 generatii/an au ajuns anul trecut la 8 generatii. Vremea calda si uscata are influente asupra majoritatii insectelor daunatoare printr-o activitate de hranire sporita atit pentru acoperirea necesarului de substante nutritive, cit mai ales pentru acoperirea necesarului de apa, in vederea refacerii echilibrului hidric. Hranirea insectelor se intensifica mult pe masura ce gradul de stres hidric al plantelor este mai pronuntat", a explicat Popescu.
Pina si furnicile se comporta anormal
Una peste alta, seceta si temperaturile ridicate au determinat pina si la furnici un comportament deosebit. In plus, persistenta secetei in iunie si iulie a influentat, pe de o parte, negativ, starea de vegetatie a culturilor, iar de cealalta, a favorizat intr-un mod cu totul special atacul unor daunatori precum omizile, un complex intreg de daunatori in lucerniere, si diferite specii de buha. Acesta este motivul pentru care serile de iunie, cel putin, au fost inundate de un numar mare de fluturi, purici, gargarite, paduchi si paianjeni. Din pacate rezerva biologica ridicata, in conditii similare de clima, poate crea in anii viitori probleme deosebite prin diferite schimbari ale arealului, dezvoltarea insectelor intr-o perioada mai scurta decit cea mentionata in biologia lor, dar si cresterea numarului de generatii si a perioadei de atac. Mai mult, toate acestea vor putea modifica polenizarea dependenta de insecte ceea ce va reduce productivitatea plantelor, cu efect nociv asupra agrosistemului. Cum putem evita toate acestea, sau macar diminua din efectele distructive? Prin infiintarea perdelelor forestiere si cresterea suprafetelor acoperite cu paduri.
