Incidenta bolilor oncologice atinge cote alarmante. In Braila, numarul bolnavilor de cancer aflati in evidenta sectiei de oncologie a ajuns la 6337, dintre care 1326 cazuri noi, inregistrate in cursul anului trecut. Pe linga aceste date statistice, exista multi alti bolnavi care se trateaza in clinicile de specialitate din tara sau din strainatate. Cele mai frecvente afectiuni vizeaza cancerul pulmonar, cancerul de sin, de tub digestiv si cel din sfera ORL. Dincolo de aceste cifre insa, sint tot atitea persoane care traiesc zi de zi drama unui diagnostic necrutator si alte mii de familii care sufera alaturi de cei dragi. De la inceputul acestui an, in sectia de oncologie a Spitalului Judetean de Urgenta s-au internat 190 de bolnavi si alti 260 au facut tratament de zi, in conditiile in care capacitatea este de 45 de paturi pentru spitalizare continua si 10 paturi la internarile de zi. In permanenta, sectia de oncologie este supraaglomerata, dar pacientii s-au obisnuit cu acest aspect. De ani de zile, de cind au inceput tratamentul si lupta cu boala necrutatoare au devenit o familie mare; bolnavii, asistentele si cei doi medici fac front comun si se agata de tot ce revolutioneaza medicina pentru a oferi inca o sansa fiecarei vieti. Cei mai multi dintre pacienti sint optimisti, s-au impacat cu boala, dar trec mai greu peste momentele in care afla despre pierderea unor colegi de suferinta cu care pina nu demult au impartit acelasi pat sau atunci cind medicii le spun chiar lor ca au facut tot ce era omeneste posibil pentru a-i salva si ca doar Dumnezeu ii mai poate scapa. Sint clipe cutremuratoare, in care se deschide prapastia dintre viata si moarte si cind singura speranta ramine Dumnezeu. Poate tocmai pentru faptul ca inteleg atit de bine suferinta fizica si zbuciumul sufletesc al fiecarui bolnav, in sectia de oncologie oamenii sint mai aproape de oameni, iar icoanele vegheaza la patul fiecarui bolnav.
Bolnavii simt lipsa unui psiholog
Din anul 2000, cind a fost diagnosticata cu neoplasm de sin sting ulterior fiind si operata, o doamna - al carei nume ramine sub protectia anonimatului din motive lesne de inteles - a devenit o luptatoare. "Am fost tratata cu radioterapie, chimioterapie, iar acum am revenit in sectie cu o mica recidiva locala si sint in tratament, care este destul de agresiv. Intre timp s-au mai facut citiva pasi, s-a schimbat si medicamentatia, au aparut si informatii noi si cred ca am mai cistigat ceva; putin, dar pentru un bolnav, conteaza". La fel de mult conteaza pentru pacienti si atitudinea medicilor si a intregului colectiv de la oncologie, care se apleaca spre suferinta fiecarui bolnav nu numai cu seringa si cu tratamentul necesar, ci si cu sufletul. "La orice boala, medicul trebuie sa puna si suflet in ceea ce face, dar aici, cu atit mai mult, iar la oncologie este un colectiv deosebit de medici si asistente; ne stiu pe fiecare, ce probleme avem, ce ne mai trebuie, ca sa nu mai spunem de grija pe care o acorda in administrarea tratamentului", sustin pacientii.
In saloanele ticsite de bolnavi si de suferinta, fiecare persoana incearca sa depaseasca in felul sau reactiile care insotesc tratamentele administrate; pacientii se sustin unul pe altul moral, sint incurajati de cei doi medici si de asistente sa depaseasca fazele agresive ale bolii, dar uneori, cu tot sprijinul primit atit din partea familiei, cit si din sectie, simt ca se prabusesc, nu mai au puterea sa lupte cu boala, au nevoie de ajutor pentru a distinge firicelul de speranta de care trebuie sa se agate pentru a trai. "Este necesar ca in sectie, in spital, de fapt, sa existe si un psiholog, pentru ca, in primul rind, boala este in mintea noastra si trebuie sa o scoatem de acolo daca vrem sa depasim momentele dificile si sa mergem mai departe. Cu ajutorul medicamentelor si cu nadejdea in Dumnezeu, trebuie sa luptam pentru viata, dar, uneori, ne-ar fi de mare ajutor si sfatul unui psiholog. In acest sens ne ajuta, atit cit pot, medicii si asistentele, dar nu au timpul necesar pentru asa ceva; prin sectie mai trec si niste maicute, se roaga pentru noi, dar cred ca ar fi mult mai bine sa existe si un psiholog in spital", ne-a spus un alt pacient. Marcata de suferinta, o alta femeie, care a fost diagnosticata cu neoplasm mamar din anul 2004, ne-a spus ca vine lunar la tratament, care i-a fost de mare ajutor pina acum. "In ultimul timp insa, cred ca am facut unele complicatii, dar, cu ajutorul tratamentului administrat si cu sprijinul doamnei doctor si al asistentelor sper sa merg mai departe".
In sectie predomina cancerul pulmonar, cancerul de sin, cancerul de tub digestiv-esofag, stomac, colon, rect, cancerul din sfera ORL, iar pacientii ajung de cele mai multe ori in stadii avansate, gradul trei si patru, care implica automat complicatii, costuri mai mari, dar si o perspectiva mai sumbra a sperantei de viata, dupa cum apreciaza dr. Irina Manolescu, sef al sectiei de oncologie si dr. Daniela Vasile, medic primar. In opinia specialistilor, incidenta acestor afectiuni este aceeasi atit la femei, cit si la barbati, in functie de zonele de localizare, sint diagnosticate persoane de toate virstele, dar cancerul de col uterin afecteaza multe tinere, de 20-30 ani.
De precizat este faptul ca la Braila nu se trateaza pacienti sub 18 ani in sectia de oncologie. Toti copiii merg in serviciile de oncopediatrie, care sint in Bucuresti, in Institutul Oncologic, in Spitalul Budimex, cit si in alte clinici universitare, iar tratamentul este standardizat in aceste servicii.
Lunar, sectia adaposteste cite doua, trei cazuri sociale
O problema deosebita pentru oncologie o reprezinta cazurile sociale, persoanele singure, care de multe ori nu au nici un act de identitate. In aceste conditii, bolnavii sint internati, sint tratati cu medicatia corespunzatoare, dupa care asistentul social al unitatii spitalicesti gaseste o modalitate de a fi ingrijiti in continuare; fie bolnavul se intoarce in localitatea de unde a venit si, printr-un program de asistenta sociala de la nivelul primariei se gaseste un asistent care sa-l ingrijeasca, fie este plasat intr-un camin de batrini. "Sint si persoane care au pensii, au un venit, dar nu se pot descurca singure, nu are cine sa le dea o cana cu apa. Pentru bolile cronice, pentru boala asta in mod special, ar fi absolut necesar ca, la nivel de judet sa existe un camin pentru bolile cronice. Noi putem asigura partea medicala, ii putem echilibra, dupa care ii putem trimite la camin, pentru ca ne confruntam in permanenta cu astfel de cazuri sociale. Sint cite 2-3 cazuri pe luna, dar la nivelul unui an se aduna, iar in cazul in care nu reusim sa plasam acesti bolnavi, ii tinem si cite o luna in spital. Acest lucru este deprimant pentru ceilalti pacienti, pentru ca, in general, in sectie ramin bolnavii atit cit au nevoie de ajutor. Daca ar exista o unitate in care sa poata sta acesti bolnavi, situatia ar fi alta, de aceea speram ca autoritatile sa realizeze ceva concret in acest sens", ne-a spus dr. Irina Manolescu.
Medicii oncologi fac psihoterapie cu pacientii
Unii dintre pacientii sectiei de oncologie se lupta cu boala de foarte multi ani si acum traiesc datorita tratamentelor pe care le-au urmat in timp. "In ultimii 20 de ani, la Braila, cancerul s-a tratat corect, ca in clinicile universitare: cu prezentarea pacientului la comisia oncologica, unde se decide atitudinea terapeutica; s-au respectat si se respecta in continuare etapele, conform protocoalelor standardizate, in functie de stadiul bolii, de virsta, de examenul histopatologic, etc. In plus, medicii oncologi trebuie sa faca si psihoterapie cu bolnavii, iar aceasta incepe cu prima intrevedere intre parti", apreciaza dr.Irina Manolescu. "In functie de cum discuti si cum ii prezinti pacientului perspectiva, il poti cistiga pentru tratament sau il poti pierde definitiv, de la prima intrevedere. Acesta nu este un timp pierdut; luna de luna, an de an, consumam din energia noastra, dar cistigam un pacient care face tratament. Daca nu relationam cu un pacient, nu se poate face un tratament corect, pentru ca, la un anume moment este nevoie si de schimbarea tratamentului, iar daca pacientul nu intelege exact evolutia, e mai greu".
In ceea ce priveste medicatia administrata pacientilor, medicii oncologi considera ca prin introducerea Programului national s-a reglementat tratamentul bolnavilor, conform protocoalelor standard internationale. Mai mult, din luna mai 2007, printr-un Ordin al ministrului Sanatatii s-a largit accesul la medicatia de ultima generatie. Daca pina acum, exista un singur medicament, toti bolnavii mergeau pe un singur preparat hormonal, acum sint deja cinci si se administreaza in functie de rezultatele cu care vin pacientii de la investigatiile suplimentare pe care le fac gratuit, prin Casa de Asigurari de Sanatate, la recomandarea medicilor de specialitate.
Dupa cum am aflat de la dr. Daniela Vasile, aceasta medicatie de ultima generatie exista in toate tarile Europei, iar bolnavii sectiei de oncologie au acces la tot ce exista nou in lume. Tratamentul se face exact ca in institutele oncologice, care au terapia moleculara de ultima generatie; accesul la aceasta terapie se face prin aprobarea comisiei nationale, iar in Braila sint 20 astfel de cazuri, pacienti care au indeplinit toate criteriile existente si beneficiaza de tratament de ultima generatie aprobat de comisia nationala de cancer de la Casa Nationala de Sanatate.
"La noi nu exista zece intepaturi pentru o vena"
La etajul 6 al Spitalului Judetean de Urgenta se interneaza, pe linga pacientii care fac chimioterapie, toate urgentele oncologice: bolnavi cu insuficienta respiratorie, hepatica, renala, bolnavi cu hemoragii, anemii severe, sindrom febril, crize convulsive, dureri cronice, etc., pacienti care se regasesc in toata patologia de medicina de urgenta. In acest sens, in sectie este si un serviciu de terapie intensiva; in prima rezerva, care este dotata cu oxigen, medicii fac toate manevrele de urgenta. La oncologie ajung pentru stabilizare si persoanele care fac complicatii ale bolii, care primesc apoi medicatia corespunzatoare si sint tinute sub observatie de catre cei doi medici din sectie, care lucreaza si in ambulatorul de specialitate al spitalului. Alaturi de dr. Irina Manolescu si dr. Daniela Vasile, la oncologie lucreaza 14 asistente si 12 infirmiere, un colectiv despre care seful sectiei vorbeste la modul superlativ. "Asa dupa cum pacientii formeaza o familie cind vin la noi, in colectivul nostru nu se poate lucra decit in echipa. Sint asistente deosebit de bine pregatite, la noi nu exista zece intepaturi pentru o vena, pentru ca medicatia este toxica, irita, de aceea asistentele au foarte mare grija in acest sens. Mai mult decit atit, sint foarte devotate meseriei lor, nu se uita la ceas ca e ora sa plece, stau suplimentar pina rezolva toate problemele, fara sporuri, desi il merita pe deplin, pentru ca manipuleaza medicatie toxica, in conditii deosebite, cu pacienti deosebiti si au si un rol psihologic in relatia cu pacientii", a concluzionat dr. Irina Manolescu.
Bolnavii simt lipsa unui psiholog
Din anul 2000, cind a fost diagnosticata cu neoplasm de sin sting ulterior fiind si operata, o doamna - al carei nume ramine sub protectia anonimatului din motive lesne de inteles - a devenit o luptatoare. "Am fost tratata cu radioterapie, chimioterapie, iar acum am revenit in sectie cu o mica recidiva locala si sint in tratament, care este destul de agresiv. Intre timp s-au mai facut citiva pasi, s-a schimbat si medicamentatia, au aparut si informatii noi si cred ca am mai cistigat ceva; putin, dar pentru un bolnav, conteaza". La fel de mult conteaza pentru pacienti si atitudinea medicilor si a intregului colectiv de la oncologie, care se apleaca spre suferinta fiecarui bolnav nu numai cu seringa si cu tratamentul necesar, ci si cu sufletul. "La orice boala, medicul trebuie sa puna si suflet in ceea ce face, dar aici, cu atit mai mult, iar la oncologie este un colectiv deosebit de medici si asistente; ne stiu pe fiecare, ce probleme avem, ce ne mai trebuie, ca sa nu mai spunem de grija pe care o acorda in administrarea tratamentului", sustin pacientii.
In saloanele ticsite de bolnavi si de suferinta, fiecare persoana incearca sa depaseasca in felul sau reactiile care insotesc tratamentele administrate; pacientii se sustin unul pe altul moral, sint incurajati de cei doi medici si de asistente sa depaseasca fazele agresive ale bolii, dar uneori, cu tot sprijinul primit atit din partea familiei, cit si din sectie, simt ca se prabusesc, nu mai au puterea sa lupte cu boala, au nevoie de ajutor pentru a distinge firicelul de speranta de care trebuie sa se agate pentru a trai. "Este necesar ca in sectie, in spital, de fapt, sa existe si un psiholog, pentru ca, in primul rind, boala este in mintea noastra si trebuie sa o scoatem de acolo daca vrem sa depasim momentele dificile si sa mergem mai departe. Cu ajutorul medicamentelor si cu nadejdea in Dumnezeu, trebuie sa luptam pentru viata, dar, uneori, ne-ar fi de mare ajutor si sfatul unui psiholog. In acest sens ne ajuta, atit cit pot, medicii si asistentele, dar nu au timpul necesar pentru asa ceva; prin sectie mai trec si niste maicute, se roaga pentru noi, dar cred ca ar fi mult mai bine sa existe si un psiholog in spital", ne-a spus un alt pacient. Marcata de suferinta, o alta femeie, care a fost diagnosticata cu neoplasm mamar din anul 2004, ne-a spus ca vine lunar la tratament, care i-a fost de mare ajutor pina acum. "In ultimul timp insa, cred ca am facut unele complicatii, dar, cu ajutorul tratamentului administrat si cu sprijinul doamnei doctor si al asistentelor sper sa merg mai departe".
In sectie predomina cancerul pulmonar, cancerul de sin, cancerul de tub digestiv-esofag, stomac, colon, rect, cancerul din sfera ORL, iar pacientii ajung de cele mai multe ori in stadii avansate, gradul trei si patru, care implica automat complicatii, costuri mai mari, dar si o perspectiva mai sumbra a sperantei de viata, dupa cum apreciaza dr. Irina Manolescu, sef al sectiei de oncologie si dr. Daniela Vasile, medic primar. In opinia specialistilor, incidenta acestor afectiuni este aceeasi atit la femei, cit si la barbati, in functie de zonele de localizare, sint diagnosticate persoane de toate virstele, dar cancerul de col uterin afecteaza multe tinere, de 20-30 ani.
De precizat este faptul ca la Braila nu se trateaza pacienti sub 18 ani in sectia de oncologie. Toti copiii merg in serviciile de oncopediatrie, care sint in Bucuresti, in Institutul Oncologic, in Spitalul Budimex, cit si in alte clinici universitare, iar tratamentul este standardizat in aceste servicii.
Lunar, sectia adaposteste cite doua, trei cazuri sociale
O problema deosebita pentru oncologie o reprezinta cazurile sociale, persoanele singure, care de multe ori nu au nici un act de identitate. In aceste conditii, bolnavii sint internati, sint tratati cu medicatia corespunzatoare, dupa care asistentul social al unitatii spitalicesti gaseste o modalitate de a fi ingrijiti in continuare; fie bolnavul se intoarce in localitatea de unde a venit si, printr-un program de asistenta sociala de la nivelul primariei se gaseste un asistent care sa-l ingrijeasca, fie este plasat intr-un camin de batrini. "Sint si persoane care au pensii, au un venit, dar nu se pot descurca singure, nu are cine sa le dea o cana cu apa. Pentru bolile cronice, pentru boala asta in mod special, ar fi absolut necesar ca, la nivel de judet sa existe un camin pentru bolile cronice. Noi putem asigura partea medicala, ii putem echilibra, dupa care ii putem trimite la camin, pentru ca ne confruntam in permanenta cu astfel de cazuri sociale. Sint cite 2-3 cazuri pe luna, dar la nivelul unui an se aduna, iar in cazul in care nu reusim sa plasam acesti bolnavi, ii tinem si cite o luna in spital. Acest lucru este deprimant pentru ceilalti pacienti, pentru ca, in general, in sectie ramin bolnavii atit cit au nevoie de ajutor. Daca ar exista o unitate in care sa poata sta acesti bolnavi, situatia ar fi alta, de aceea speram ca autoritatile sa realizeze ceva concret in acest sens", ne-a spus dr. Irina Manolescu.
Medicii oncologi fac psihoterapie cu pacientii
Unii dintre pacientii sectiei de oncologie se lupta cu boala de foarte multi ani si acum traiesc datorita tratamentelor pe care le-au urmat in timp. "In ultimii 20 de ani, la Braila, cancerul s-a tratat corect, ca in clinicile universitare: cu prezentarea pacientului la comisia oncologica, unde se decide atitudinea terapeutica; s-au respectat si se respecta in continuare etapele, conform protocoalelor standardizate, in functie de stadiul bolii, de virsta, de examenul histopatologic, etc. In plus, medicii oncologi trebuie sa faca si psihoterapie cu bolnavii, iar aceasta incepe cu prima intrevedere intre parti", apreciaza dr.Irina Manolescu. "In functie de cum discuti si cum ii prezinti pacientului perspectiva, il poti cistiga pentru tratament sau il poti pierde definitiv, de la prima intrevedere. Acesta nu este un timp pierdut; luna de luna, an de an, consumam din energia noastra, dar cistigam un pacient care face tratament. Daca nu relationam cu un pacient, nu se poate face un tratament corect, pentru ca, la un anume moment este nevoie si de schimbarea tratamentului, iar daca pacientul nu intelege exact evolutia, e mai greu".
In ceea ce priveste medicatia administrata pacientilor, medicii oncologi considera ca prin introducerea Programului national s-a reglementat tratamentul bolnavilor, conform protocoalelor standard internationale. Mai mult, din luna mai 2007, printr-un Ordin al ministrului Sanatatii s-a largit accesul la medicatia de ultima generatie. Daca pina acum, exista un singur medicament, toti bolnavii mergeau pe un singur preparat hormonal, acum sint deja cinci si se administreaza in functie de rezultatele cu care vin pacientii de la investigatiile suplimentare pe care le fac gratuit, prin Casa de Asigurari de Sanatate, la recomandarea medicilor de specialitate.
Dupa cum am aflat de la dr. Daniela Vasile, aceasta medicatie de ultima generatie exista in toate tarile Europei, iar bolnavii sectiei de oncologie au acces la tot ce exista nou in lume. Tratamentul se face exact ca in institutele oncologice, care au terapia moleculara de ultima generatie; accesul la aceasta terapie se face prin aprobarea comisiei nationale, iar in Braila sint 20 astfel de cazuri, pacienti care au indeplinit toate criteriile existente si beneficiaza de tratament de ultima generatie aprobat de comisia nationala de cancer de la Casa Nationala de Sanatate.
"La noi nu exista zece intepaturi pentru o vena"
La etajul 6 al Spitalului Judetean de Urgenta se interneaza, pe linga pacientii care fac chimioterapie, toate urgentele oncologice: bolnavi cu insuficienta respiratorie, hepatica, renala, bolnavi cu hemoragii, anemii severe, sindrom febril, crize convulsive, dureri cronice, etc., pacienti care se regasesc in toata patologia de medicina de urgenta. In acest sens, in sectie este si un serviciu de terapie intensiva; in prima rezerva, care este dotata cu oxigen, medicii fac toate manevrele de urgenta. La oncologie ajung pentru stabilizare si persoanele care fac complicatii ale bolii, care primesc apoi medicatia corespunzatoare si sint tinute sub observatie de catre cei doi medici din sectie, care lucreaza si in ambulatorul de specialitate al spitalului. Alaturi de dr. Irina Manolescu si dr. Daniela Vasile, la oncologie lucreaza 14 asistente si 12 infirmiere, un colectiv despre care seful sectiei vorbeste la modul superlativ. "Asa dupa cum pacientii formeaza o familie cind vin la noi, in colectivul nostru nu se poate lucra decit in echipa. Sint asistente deosebit de bine pregatite, la noi nu exista zece intepaturi pentru o vena, pentru ca medicatia este toxica, irita, de aceea asistentele au foarte mare grija in acest sens. Mai mult decit atit, sint foarte devotate meseriei lor, nu se uita la ceas ca e ora sa plece, stau suplimentar pina rezolva toate problemele, fara sporuri, desi il merita pe deplin, pentru ca manipuleaza medicatie toxica, in conditii deosebite, cu pacienti deosebiti si au si un rol psihologic in relatia cu pacientii", a concluzionat dr. Irina Manolescu.
