Brăila, principal exportator de infracţionalitate în Franţa. Informaţia reiese dintr-un studiu realizat de "Le Figaro" asupra infractorilor români care au invadat Parisul şi vine să confirme declaraţia ministrului de Interne al Franţei, Claude Gueant, referitoare la creşterea numărului de români care comit infracţiuni în ţara respectivă. Astfel, printre alte oraşe precum Iaşi, Bucureşti, Constanţa sau Craiova, conform presei franceze, şi Brăila ocupă un loc important în acest top al ruşinii. Conform sursei citate, infractorii brăileni sunt specializaţi pe furturile de telefoane mobile. Aşa cum se arată în articolului publicat în "Le Figaro", ministrul francez de Interne doreşte o accelerare a repatrierii infractorilor de origine română. Tot acesta spune că jumătate dintre ei sunt minori şi că românii sunt cauzatori a 2% din totalul infracţiunilor din Franţa, în special furturi din buzunare, din bancomate sau spargeri. Din acelaşi articol aflăm că în primele şapte luni ale lui 2011 au fost reţinuţi 4.800 de români de către poliţia din Paris, faţă de 2.500 în aceeaşi perioadă a lui 2010. Pentru toate acestea, ministrul francez a hotărât să ia măsuri serioase, aşa că a interzis cerşitul pe Champs-Elysees, fixând amenda la 38 de euro pentru cei care nu renunţă la "bătrâna" activitate. Pe acest fundal, "Le Figaro" a realizat infografia cu zonele de provenienţă ale infractorilor români, clasând delictele lor pe diferite culori: verde - pentru furtul de telefoane mobile, albastru - furtul din buzunare, roşu - carduri bancare şi galben - escrocherii.
Cerşetori, hoţi, curve şi proxeneţi - mărci înregistrate la Brăila
Chiar dacă în ultima perioadă lucrurile par să se mai fi calmat, cu câţiva ani în urmă, oraşul nostru a cunoscut mai multe cazuri serioase în domeniul infracţional, ce au reuşit să se extindă şi în afara graniţelor. Deşi schema publicată în presa franceză arăta că infractorii brăileni sunt "campioni" la furturi de telefoane mobile, conform arhivei ziarului "Obiectiv - Vocea Brăilei" nici cazurile de cerşetorie organizată, prostituţie şi proxenetism nu stau mai prejos. Unul dintre cele mai recente episoade este cel al reţelei "Pleşcan", care a trimis la cerşit în Franţa foarte multe persoane sărmane sau cu handicap. Reamintim că în anul 2009, Constantin Pleşcan (54 de ani), zis "Raj", a pus pe picioare o "afacere" transnaţională ce avea să îi aducă bani frumoşi în buzunare. Mai exact, o megareţea de cerşetori. Bărbatul, împreună cu soţia, copiii şi alte două cunoştinţe, a reuşit să exploateze zeci de persoane cu diverse dizabilităţi, pe care le trimitea în Franţa, le obliga să cerşească şi le lua apoi banii obţinuţi, invocând diferite "datorii". Capul familiei era cel care coordona afacerea, în timp ce soţia sa, Liontina (51 de ani), fiii lor, Cătălin (31 de ani), Gheorghiţă (23 de ani), zis "Nandu", Marian (22 de ani), Robert (33 de ani), ginerele lui Constantin, Romeo Ilie Pleşcan (29 de ani), zis "Jumară", şi alte două persoane, Marian Cristea (32 de ani), zis "Pârtea" şi Veronica Mavroian (20 de ani), concubina lui Gheorghiţă Pleşcan, se ocupau de racolarea şi supravegherea cerşetorilor. Potrivit anchetatorilor, membrii reţelei racolau persoane de etnie romă, cu situaţia materială precară, cărora le promiteau câştiguri materiale însemnate sau împărţirea sumelor de bani obţinute din cerşit, însă, ulterior, indivizii nu îşi mai respectau promisiunea, profitând de neştiinţa persoanelor racolate.
Infografie publicată în "Le Figaro" privitoare la zonele infracţionale din România
Din cadrul reţelei, singurul care nu a fost condamnat încă este "şeful de trib", Constantin Pleşcan, aflat la închisoare în Franţa pentru alte infracţiuni. În luna mai, un membru al reţelei, Gheorghiţă Pleşcan, a mai primit 8 ani de închisoare într-un alt dosar. Potrivit anchetatorilor, acesta a racolat o persoană cu handicap care locuieşte la Căminul pentru Persoane Asistate Brăila şi a trimis-o la cerşit în Franţa. Procesul este încă pe rolul instanţei, Gheorghiţă Pleşcan declarând apel împotriva sentinţei la Curtea de Apel Galaţi.
Un alt caz de trafic de persoane este cel al proxenetei Tudoriţa Caraivan. Aceasta, originară din comuna Smârdan, judeţul Tulcea, era de mai mulţi ani căsătorită în Franţa, iar infracţiunile le comisese în Spania. Pe data de 10 septembrie 2008, ea a fost arestată de Interpol, la Paris, însă opt zile mai târziu a fost eliberată şi pusă sub control judiciar, în vederea extrădării. Încă din luna mai 2008, pe numele proxenetei, Tribunalul Brăila emisese mandat de arestare preventivă în lipsă, pentru trafic de persoane. Tudoriţa Caraivan a fost cercetată şi pusă sub acuzaţie pe motiv că, împreună cu concubinul ei, Viorel Romică Tarău, au racolat, cazat şi transportat atât pe teritoriul României, cât şi spre Spania şi au exploatat sexual, prin obligarea practicării prostituţiei, opt tinere, obţinând suma totală de 105.000 de euro. Femeia, căreia i se spunea "Doina", se ocupa de racolare, cazându-le uneori pe tinere la ea acasă, în comuna Smârdan, până la plecarea în Spania. Tot ea le plasa în cluburi din Spania, le supraveghea şi, la nevoie, folosea violenţa, însuşindu-şi banii proveniţi din practicarea prostituţiei. În cele din urmă, aceasta a primit 4 ani de închisoare pentru faptele sale.
Brăilenii, teroarea Europei
Nu numai Franţa a avut de-a face cu infractorii din oraşul nostru.
Ţări din toată Europa au fost scene pe care s-au dat în stambă urmaşii lui Terente. Anul trecut, zeci de brăileni certaţi cu legea, care se ascundeau prin diferite ţări din Europa ca să nu ajungă în spatele gratiilor, au fost prinşi de autorităţile judiciare din statele respective. Unii dintre ei încă se află în închisorile din străinătate, însă câţiva au fost extrădaţi la acea vreme în ţară. Mai exact, până în luna august a anului trecut, în urma colaborării poliţieneşti internaţionale între Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila şi autorităţile judiciare europene, s-a reuşit depistarea şi arestarea a 22 de brăileni urmăriţi la nivel naţional şi internaţional. Aceştia au fost găsiţi în Spania (13), Italia (5), Germania (2) , Anglia (1) şi Franţa (1) şi au fost predaţi către România.
